O nouă analiză a UNICEF evidenţiază un nivel uriaş al încălcărilor grave ale drepturilor copiilor în situaţii de conflict

Între 2005 şi 2020, Organizaţia Naţiunilor Unite a verificat peste 266.000 de încălcări grave ale drepturilor copiilor comise de părţile implicate în peste 30 de situaţii de conflict din Africa, Asia, Orientul Mijlociu şi America Latină, a transmis azi UNICEF într-un nou raport, conform unui comunicat remis redacţiei. Aceste cifre sunt doar o mică parte din încălcările presupuse a fi fost comise, devreme ce, printre altele, constrângerile legate de securitate şi ruşinea, durerea şi teama copilului şi a familiei supravieţuitoare împiedică deseori raportarea, documentarea şi verificarea încălcărilor grave ale drepturilor copiilor care trăiesc în contexte de conflict armat.

Potrivit sursei citate, raportul - 25 de ani de copii şi conflict armat: Acţiuni pentru a proteja copiii în situaţie de război - a arătat că între 2005 şi 2020 peste 104.100 de copiii au fost identificaţi ca fiind ucişi sau mutilaţi în situaţii de conflict armat; peste 93.000 de copii au fost recrutaţi şi folosiţi de părţile implicate în război; cel puţin 25.700 de copii au fost răpiţi de părţile implicate în conflict; părţile implicate în conflict au violat, au căsătorit forţat, au exploatat sexual şi au comis alte forme de violenţă sexuală împotriva a cel puţin 14.200 de copii. Organizaţia Naţiunilor Unite a verificat peste 13.900 de incidente de atacuri în şcoli şi spitale şi a verificat nu mai puţin de 14.900 de incidente de refuz al accesului la ajutor umanitar pentru copii din 2005.

"Acest raport prezintă în termeni cât se poate de sumbri eşecul lumii de a-şi proteja copiii de cele mai grave încălcări ale drepturilor acestora în situaţii de conflict armat", a spus Catherine Russell, directorul executiv UNICEF. "Încălcările grave sunt devastatoare pentru copii, familii şi comunităţi şi lovesc baza societăţii, îngreunând restabilirea şi menţinerea păcii, securităţii şi stabilităţii. Trebuie să refuzăm acceptarea încălcărilor drepturilor copiilor ca pe un dat al războiului".

Pe baza datelor colectate timp de şaisprezece ani în Raportul anual privind copiii şi conflictul armat al Secretarului General, raportul ilustrează impactul conflictelor armate asupra copiilor, prin prezentarea tendinţelor privind încălcările drepturilor copiilor în lume şi de-a lungul timpului. Raportul examinează felul în care informaţiile privind modelele documentate de încălcări grave ale drepturilor copiilor sunt folosite pentru a răspunde la nevoile copiilor şi cum cooperarea cu părţile implicate în conflict, atât actorii statali cât şi cei non-statali, conduce la încetarea şi prevenirea încălcărilor grave.

Numărul anual de cazuri de încălcare a drepturilor copiilor verificate a crescut din 2005, depăşind 20.000 într-un an pentru prima dată în 2014 şi ajungând la 26.425 în 2020. Între 2016 şi 2020, numărul zilnic global de încălcări verificate a ajuns la un număr alarmant de 71 de cazuri. Numărul crescut de încălcări ale drepturilor copiilor observate în ultimii ani evidenţiază impactul dramatic asupra copiilor pe care le au conflictul armat şi crizele privind protecţia copiilor din ce în ce mai complexe şi prelungite.

Raportul notează că mulţi copii suferă în urma încălcărilor multiple ale drepturilor lor, sporindu-le astfel vulnerabilitatea. De exemplu, răpirea este deseori combinată cu sau duce la alte încălcări, în special recrutarea şi folosirea violenţei sexuale. Copiii, în special fetele, care au fost răpite şi/sau asociate cu părţi aflate în conflict sunt expuse unui risc crescut de violenţă sexuală, inclusiv viol, exploatare sexuală şi căsătorie forţată, subliniază sursa citată.

Raportul arată că acte grave de violenţă împotriva copiilor au fost comise de toate părţile implicate în conflict, atât statale cât şi non-statale. Între 2012 şi 2020, actori statali, inclusiv forţele şi coaliţiile naţionale şi internaţionale au fost responsabile de cel puţin 26% dintre toate actele de violenţă. În comparaţie, actorii non-statali au reprezentat aproximativ 58% dintre toate actele comise verificate, subliniind importanţa cooperării cu toate părţile implicate în conflict, inclusiv actori non-statali, pentru a putea opri şi preveni actele de violenţă împotriva copiilor.

Pentru a spori responsabilitatea, părţile implicate în conflict enumerate în raportul anual al Secretarului general privind copiii şi conflictele armate dezvoltă şi implementează planuri de acţiuni specifice, concrete, precum şi acţiuni de realizat într-un termen precis pentru a stabili măsuri sustenabile care să protejeze copiii împotriva impactului războiului. Între 2005 şi 2021, părţile implicate în 17 situaţii de conflict au semnat 37 de planuri de acţiune. Circa 70% dintre planurile de acţiune au fost semnate de actori nestatali, iar celelalte 30% de state. Raportul prezintă mai multe exemple, evidenţiind valoarea şi efectul crucial pe care planurile de acţiune le au prin faptul că determină schimbări în bine pentru copii, atât pe termen imediat, cât şi pe termen lung.

Numărul din ce în ce mai mare de actori armaţi nestatali, dezvoltarea şi utilizarea unor noi mijloace şi metode de purtare a războiului, utilizarea dispozitivelor explozive improvizate şi a altor arme explozive, în special în zone populate, sunt doar câţiva din multitudinea de factori care contribuie la apariţia unor provocări fără precedent la adresa protecţiei copiilor în situaţii de conflict armat.

De asemenea raportul a constatat şi că:

• Copiii din familii mai sărace şi copiii cu statut sau caracteristici specifice, printre care se numără copii refugiaţi, strămutaţi intern şi indigeni, dar nu numai, continuă să fie expuşi unor riscuri sporite de a li se încălca grav drepturile.

• Datele disponibile defalcate pe sexe arată că situaţiile confirmate de încălcare gravă a drepturilor au afectat predominant băieţii. De exemplu, în 2020, băieţii au reprezentat 73% din totalul victimelor copii, vasta majoritate fiind victime ale recrutării şi exploatării (85% băieţi), răpirii (76% băieţi) uciderii şi mutilării (70% băieţi). Prin comparaţie, fetele au reprezentat o pătrime (26%) din totalul victimelor copii, dintre care 98% fiind supuse violului şi altor forme grave de violenţă sexuală.

• Între 2016 şi 2020, 82% dintre cazurile confirmate în care copiii au fost ucişi sau răniţi - sau aproximativ 41.900 de copii - au avut loc în cinci situaţii: Afganistan (30%), Israel şi Statul Palestina (14%), Siria (13%), Yemen (13%) şi Somalia (9%).

• Utilizarea armelor explozive, în special în zone populate, şi a celor cu efect pe suprafeţe mari reprezintă o ameninţare persistentă la adresa copiilor şi familiilor acestora. Doar în 2020, 47% din totalul copiilor ucişi şi mutilaţi, adică peste 3.900 de copii, au fost victime ale armelor explozive şi reziduurilor explozive ale războaielor.

Este important de remarcat că sporirea în timp a numărului de cazuri de încălcări ale drepturilor copiilor confirmate evidenţiază faptul că mecanismul de monitorizare şi raportare s-a consolidat din ce în ce mai mult de-a lungul anilor. Elaborarea ghidurilor privind monitorizarea şi raportarea, cursurile şi activităţile de dezvoltare a capacităţii desfăşurate de ONU şi de partenerii săi privind documentarea încălcărilor grave ale drepturilor, precum şi campaniile de conştientizare în rândul familiilor şi comunităţilor privind riscurile la care sunt expuşi copiii, au contribuit la consolidarea mecanismului şi au permis culegerea mai multor informaţii referitoare la cazurile de încălcare gravă a drepturilor copiilor, subliniază sursa citată.

Deşi a crescut în timp, capacitatea generală a ONU de a documenta şi verifica incidentele care implică abuzuri grave a fluctuat de la an la an, de la situaţie la situaţie şi de la un abuz la altul. În acest context şi pe baza informaţiilor de mai sus, comparaţiile directe între situaţii, ani sau forme de abuz trebuie realizate cu rezervă.

"UNICEF şi partenerii noştri sunt hotărâţi să îşi continue activitatea menită să prevină încălcările grave ale drepturilor copiilor", a spus Russell. "Întrucât mai mulţi copii sunt în prezent afectaţi de conflicte, violenţă şi crize decât oricând de la al Doilea Război Mondial, aceste demersuri nu au fost niciodată mai urgente".

Recomandările raportului, având la bază dovezile şi analizele prezentate, urmăresc să mobilizeze toate părţile interesate, inclusiv părţi în conflicte, state şi membri ai Consiliului de Securitate al ONU, pentru a proteja efectiv şi sustenabil copiii şi pentru a accelera acţiunile la nivel local, naţional, regional şi global.

Pe lângă apelul adresat părţilor în conflict şi statelor de a îşi respecta obligaţiile asumate în contextul dreptului internaţional umanitar şi drepturilor omului, raportul cuprinde recomandări cu privire la: