Oamenii de afaceri reclamă neclarităţi în noua Lege a Achiziţiilor Publice

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi Patronatul Serviciilor Private din România (PSPR) au reclamat, ieri, mai multe neclarităţi din proiectul noii Legi a Achiziţiilor Publice.

AOAR apreciază că, în lipsa unei note de fundamentare, nu se poate înţelege scopul iniţiatorului, respectiv care sunt domeniile economice vizate (lucrări de infrastructură mare sau repararea acoperişului unei şcoli). Simplul criteriu valoric nu este suficient pentru a asigura îndeplinirea criteriilor generale specificate în proiectul de act normativ, arată un comunicat remis redacţiei.

Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR, a declarat, pentru ziarul BURSA: "Noua lege este un pachet de intenţii bune amestecat cu neclarităţi. Dacă va fi adoptată în noul format, atunci va pune primăriile în situaţia de a o încălca fără să vrea.

Criterii de evaluare a celei mai bune oferte tehnico- economice trebuie să fie clare şi simple. Ele trebuie detaliate în normele de aplicare. De asemenea, contează foarte mult tipul de lucrări. O şcoală are anumite caracteristici, iar o secţie de poliţie altele".

AOAR consideră că legea propusă trebuie să fie accesibilă, inteligibilă şi practică pentru a putea fi înţeleasă şi aplicată, nu numai de către instituţiile centrale şi de cele 84 de Consilii Judeţene şi Prefecturi, ci şi de cele 3600 comunităţi locale, care nu beneficiază de personal calificat sau fonduri pentru achiziţia de servicii specializate.

Oamenii de afaceri susţin că actualul proiect de lege creşte gradul de confuzie între diferitele tipuri de achiziţii publice şi nu asigură simplificarea activităţii prin promovarea, aşa cum s-a anunţat, a patru acte normative distincte, extrem de utile în actuala etapă de restructurare economică: "Concret, în actualul proiect de lege se amestecă achiziţia de produse, de servicii (care combină lucrările de construcţii cu serviciile specializate), achiziţiile speciale (apărare/securitate), achiziţiile centralizate (enunţate la modul general), în condiţiile în care din bugetele anuale se ştie foarte bine şi se pot defini care sunt produsele ce se vor achiziţiona centralizat. Faţă de legea 34/2006, în noul proiect este şi mai neclară problema concesiunilor, generând confuzii cu categoria de servicii. Mai mult, actualul proiect de lege creşte gradul de confuzie între achiziţia publică şi prevederile legale incluse în recent aprobata lege a parteneriatului public-privat".

AOAR apreciază că toate prevederile legate de sectorul serviciilor sociale trebuie cuprinse într-o legislaţie specială (economia socială) similar cu Legislaţia pentru achiziile specifice instituţiilor implicate în activităţile de siguranţă naţională. Asociaţia solicită revederea structurii actualului document, plecând de la necesităţile majore a realizării de investiţii şi cere să se clarifice dacă regulile prezentei legi a Achiziţiilor publice se vor aplica şi proiectelor finanţate din fonduri UE.

AOAR apreciază încercarea de flexibilizare a criteriilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice şi pe alte criterii decât preţul cel mai mic, dar consideră insuficiente criteriile ce ar trebui să fie utilizate în atribuire.

Oamenii de afaceri doresc prelungirea, până la cel puţin 30 septembrie, a perioadei de consultare publică referitoare la actualul proiect de lege.

Tot ieri, Patronatul Serviciilor Private din România (PSPR) a transmis Ministerului Finanţelor Publice o serie de propuneri şi observaţii la proiectul de Lege privind achiziţiile publice, atrăgând atenţia autorităţilor asupra necesităţii reconsiderării unor prevederi ale actului normativ. Patronatul consideră că, deşi reprezintă un demers necesar al autorităţilor menit să corecteze deficienţele binecunoscute ale sistemului actual de achiziţii publice, noul act normativ nu este în măsură să creeze un cadru transparent şi nediscriminatoriu de atribuire a contractelor de achiziţii publice şi nici să optimizeze licitaţiile sub aspectul obţinerii celui mai bun raport calitate-preţ.

Conform unui comunicat remis redacţiei, PSPR remarcă faptul că noua Lege abundă în formulări de tipul "de regulă", "cu excepţia" sau "prin derogare", fără să precizeze, însă, şi situaţiile concrete sau argumentele în baza cărora aceste excepţii sunt aplicabile. "Prin urmare, forma actuală a legii permite autorităţilor contractante să interpreteze articolele în cauză după bunul plac şi să aplice în mod selectiv principii sau etape ale procesului de achiziţie publică", consideră sursa citată. Patronatul a exemplificat: "Autoritatea contractantă poate decide asupra divizării unei achiziţii publice, având drept rezultat eludarea pragurilor valorice stabilite în noua lege, în cazul unor «situaţii justificate de motive obiective», fără ca legea să facă, însă, vreo referire clară la natura acestor situaţii sau motive".

De asemenea, termenul limită de răspuns al autorităţilor contractante la solicitările de clarificări poate fi depăşit în anumite situaţii neprecizate de lege, iar durata limită de trei ani aplicabilă contractelor şi actelor adiţionale aferente, atribuite prin procedura de negociere fără publicare prealabilă, poate fi interpretată ca fiind una orientativă, iar etapele obligatorii ale procedurii competitive cu negociere sunt mai degrabă facultative.

Conform PSPR, prin derogare, autoritatea contractantă poate să nu respecte toate etapele procedurii de negociere competitive, dacă îşi rezervă această posibilitate prin anunţul de participare, fără ca legea să facă, însă, vreo precizare referitoare la situaţiile concrete.

Şi PSPR susţine că legea nu detaliază suficient de clar situaţiile în care sunt aplicabile diferitele tipuri de proceduri de achiziţii publice, fapt ce afectează atât liberul acces al operatorilor economici, cât şi transparenţa atribuirii contractelor de achiziţii publice.

Patronatul apreciază că modalitatea aleasă de autorităţile publice pentru a supune consultării un act normativ atât de important, respectiv în mijlocul perioadei de concedii şi pentru o durată de doar 10 zile calendaristice, este cel puţin inoportună, fiind de natură să limiteze posibilităţile unei dezbateri publice reale şi eficiente.