Oamenii de ştiinţă cercetează noi teorii privind vaccinul AstraZeneca şi efectele secundare

Oamenii de ştiinţă explorează mai multe ipoteze care ar putea explica cele 18 rapoarte de cheaguri de sânge în creier care au apărut în perioada de după administrarea vaccinului AstraZeneca, relatează Reuters, conform Digi24.

Specialiştii europeni au prezentat o teorie conform căreia vaccinul declanşează un anticorp în unele cazuri; alţii încearcă să înţeleagă dacă respectivele cazuri nu sunt cumva legate de pilulele anticoncepţionale.

Dar mulţi oameni de ştiinţă spun că nu există dovezi sigure şi nu este clar dacă sau de ce vaccinul AstraZeneca ar provoca o problemă care nu apare în cazul altor vaccinuri.

Cele mai multe dintre cheagurile de sânge rare au fost observate la femei şi cele mai multe cazuri au fost raportate în Europa. Două cazuri au fost raportate în India.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a declarat că o analiză preliminară sugerează că vaccinul nu este asociat cu o creştere a riscului general de formare a cheagurilor de sânge. Dar nu a exclus o asociere cu cazuri rare de cheaguri de sânge în vasele de sânge din creier.

O ipoteză ar fi că vaccinul ar putea declanşa un răspuns imun, în care organismul produce anticorpi care ar putea duce la formarea de cheaguri de sânge

Cercetătorii din Germania şi Norvegia, unde au fost raportate unele dintre cazuri, au emis săptămâna aceasta ipoteza că vaccinul ar putea declanşa un răspuns imun, în care organismul produce anticorpi care ar putea duce la formarea de cheaguri de sânge.

Profesorul Paal Andre Holme de la Spitalul Universitar din Oslo, care a tratat trei lucrători din domeniul sănătăţii cu cheaguri de sânge severe după ce au fost vaccinaţi cu AstraZeneca, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că "am făcut descoperiri" care ar putea "explica progresia clinică a pacienţilor noştri".

Holme a avertizat că constatările au fost preliminare. "Acesta este doar începutul tuturor cercetărilor care se fac", a spus el şi nu a prezentat nicio informaţie privind ipoteza sa.

O echipă de cercetători germani de la Clinica Universităţii Greifswald a declarat vineri că a ajuns la o concluzie similară. Dacă s-a dovedit corect, ar putea exista o modalitate de tratare a afecţiunii, au spus oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii EMA au declarat joi că efectuează mai multe investigaţii pentru a determina dacă cheagurile de sânge ar putea fi legate de vaccin sau apar întâmplător. Ei au menţionat că multe dintre evenimente au avut loc la femei mai tinere.

Vaccinul AstraZeneca a primit autorizaţie de utilizare în 70 de ţări, dar nu a fost încă aprobat în SUA

Cheagurile de sânge pe creier, deşi rare, au fost asociate cu sarcina şi utilizarea contraceptivelor orale. "Acesta este unul dintre lucrurile pe care le vom investiga în continuare în viitorul apropiat", a declarat Sabine Straus, preşedinta comitetului de siguranţă al EMA.

EMA intenţionează, de asemenea, să investigheze dacă cei care au dezvoltat afecţiunea au fost infectaţi anterior sau la momentul vaccinului cu COVID-19, care poate provoca cheaguri de sânge.

Mai mulţi experţi din SUA nu susţin ipoteza anticorpilor şi au spus că nivelul ridicat de publicitate al evenimentelor ar putea determina mai mulţi medici să fie mai precauţi şi să raporteze mai multe efecte decît ar face-o în mod normal, ceea ce ar face să pară că acestea sunt legate de vaccin.

Vaccinul AstraZeneca a primit autorizaţie de utilizare în 70 de ţări, dar nu a fost încă aprobat în Statele Unite.