Fermieri au parte de un plus de presiune din partea organismelor internaţionale. În ecuaţia evitării unei crize alimentare sunt introduce mai multe variabile decât în mod obişnuit. Obiectivele de eradicare a foametei şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură nu vor fi atinse în 2030 dacă agricultura "nu câştigă în eficacitate", au apreciat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Într-un raport publicat ieri, cele două organizaţii estimează că "productivitatea agricolă mondială va trebui să crească cu 28% în cursul următorului deceniu" pentru a elimina foametea şi a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, în conformitate cu traiectoria fixată prin Acordul de la Paris cu privire la climă. Pentru aceasta, va trebui "triplată creşterea productivităţii agricole înregistrată în ultimii zece ani". Majorarea randamentelor recoltelor mondiale ar trebui să crească de la 13% la 24% în intervalul 2022-2031 iar productivitatea în sectorul creşterii animalelor ar trebui să se majoreze cu 31%. "Dacă statu quo-ul se va menţine, obiectivul de dezvoltare durabilă ODD-2 Foamete "Zero" al ONU nu va fi atins până în 2030 iar emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură vor continua să crească", avertizează FAO şi OCDE. La ora actuală, cele două organizaţii mizează pe o creştere medie a producţiei agricole mondiale de 1,1% pe an între 2022 şi 2031, în principal în ţările cu venituri mici sau medii. "Investiţiile pentru a creşte randamentele şi o mai bună gestionare a exploataţiilor ar trebui să stimuleze producţia vegetală", subliniază FAO şi OCDE. "Dacă mizăm pe un progres continuu în sectorul vegetal şi pe o tranziţie spre sistemele mai intensive, 80% din proiecţiile de creştere ar urma să decurgă dintr-o îmbunătăţire a randamentelor" şi 15% din extinderea terenurilor cultivate. De asemenea, producţia animală şi piscicolă ar urma să crească cu 1,5% pe an, în principal graţie unei gestionări mai eficiente a şeptelurilor şi a metodelor de alimentare mai intensive. Aceste perspective de creştere presupun "un acces mai mare la inputuri (precum îngrăşăminte) şi investiţii favorabile productivităţii în tehnologie, infrastructură şi formare". Însă, războiul din Ucraina a dus la explozia preţurilor la energie şi inputuri şi o creştere prelungită "va majora costurile de producţie şi ar putea limita creşterea" în anii care vor veni, avertizează FAO şi OCDE, cu riscuri de a bulversa prognozele. "Emisiile directe de gaze cu efect de seră legate de agricultură ar urma să crească cu 6% în următorul deceniu iar creşterea animalelor va fi responsabilă pentru mai mult de 90% din această creştere", susţin autorii raportului. În schimb, este posibil ca aceste emisii să crească mai lent decât producţia, graţie unei îmbunătăţiri a randamentelor şi o diminuare a şeptelului de rumegătoare, însă această scădere va depinde şi de eforturi suplimentare din partea puterilor publice pentru a limita, de exemplu, risipa alimentară.