Occidentul a ratat ocazia de a trimite cea mai distrugătoare "armă" a sa împotriva Rusiei

Fondul Monetar Internaţional a anunţat recent că este gata să reia dialogul bilateral cu Rusia în cadrul misiunilor anuale prevăzute în cadrul Articolului IV din Statutul FMI.

"Acum că situaţia economică este stabilizată, consultările în temeiul Articolului IV cu Rusia vor fi reluate, în conformitate cu obligaţiile Fondului şi ale ţării membre", a declarat directorul de comunicare al FMI în faţa ziariştilor.

Protestele faţă de această decizie au fost imediate şi au apărut atât în presa din SUA, dar şi din partea autorităţilor unor state europene.

"După doi ani de promovare a propagandei lui Putin, FMI sfidează deschis Occidentul şi se întoarce în Rusia", scrie revista Fortune, care cere apoi înlocuirea urgentă a directorului executiv, Kristalina Georgieva.

"Decizia FMI de a trimite o misiune oficială în Rusia reprezintă mult mai mult decât o victorie simbolică pentru preşedintele Vladimir Putin", mai subliniază Fortune, deoarece îi conferă o oarecare legitimitate.

Contul de Telegram ucrainean ZeRada a preluat recent o ştire din presa rusă în care se arată că Visa a înregistrat o serie de mărci pentru servicii bancare şi criptomonede în Rusia. "Compania nu doreşte să piardă piaţa Rusiei şi îşi pregăteşte întoarcerea", scrie ZeRada. În cazul Visa nu au existat proteste ale presei americane sau din partea autorităţilor europene.

Decizia FMI a determinat miniştrii de finanţe din Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Suedia, Islanda, Danemarca, Norvegia şi Polonia să trimită o scrisoare directorului executiv al Fondului, după cum scrie Reuters, în care este subliniată "nemulţumirea profundă faţă de aceste planuri".

"Ce recomandări vrea să dea FMI Rusiei la sfârşitul consultărilor? Cum să gestioneze mai bine o economie de război?", a declarat un înalt oficial din zona euro.

Scrisoarea citată de Reuters subliniază că "Rusia nu ar trebui să beneficieze de sfaturile FMI", deoarece este o ţară agresoare, iar astfel se va submina încrederea în FMI.

Mai mult, datele furnizate de Rusia în cadrul consultărilor vor fi oricum manipulate pentru a arăta cât de bine merge economia, în ciuda sancţiunilor occidentale, iar evaluarea ar fi irelevantă.

Tim Ash, analist la Chatham House, scrie pe contul său de Substack, sub titlul "Russia - is the IMF brain dead or just tone deaf?", că misiunile Fondului presupun şi oferirea consultanţei în ceea ce priveşte politicile necesare îmbunătăţirii performanţei economice.

"Prin deplasarea la Moscova, oficialii FMI vor ajuta Rusia să îşi îmbunătăţească economia şi se vor expune riscului de a fi acuzaţi că ajută Rusia să continue războiul împotriva Ucrainei", mai accentuează Ash.

Se pare că toate aceste reacţii, unele aflate la limita isteriei, vin de la persoane care ignoră complet "performanţele" Fondului Monetar Internaţional în ceea ce priveşte politicile economice recomandate, în special guvernelor care cer şi împrumuturi.

Numeroase studii arată că FMI şi Banca Mondială nu au reuşit nici măcar în perioadele de boom economic la nivel global să elimine problema subdezvoltării. Mai mult, există şi destule studii care arată că "asistenţa" FMI are efecte negative pentru ţările în curs de dezvoltare.

Însăşi existenţa FMI a fost pusă sub semnul întrebării după intrarea în noul mileniu, instituţia fiind "salvată" de declanşarea crizei financiare globale.

Într-un interviu acordat Business Week în decembrie 1998, profesorul american Robert Barro afirma că "FMI nu stinge incendiile, ci le declanşează".

"Cu ajutorul SUA, Fondul încurajează o politică economică greşită prin recompensarea eşecului cu o ploaie de bani", a subliniat profesorul de la Harvard, iar apoi a oferit exemple de ţări, inclusiv Rusia, unde "disponibilitatea FMI şi a altor fonduri străine a reprezentat o scuză pentru a se evita luarea unor decizii politice dificile".

Bineînţeles că şi România intră în categoria ţărilor unde au fost aplicate politici monetare şi fiscale greşite şi nu s-au luat deciziile dificile la "umbra" acordurilor cu FMI, cel mai recent exemplu fiind criza din urmă cu mai bine de un deceniu.

În loc să protesteze, ţările europene ar fi trebuit să încurajeze reîntoarcerea Fondului Monetar Internaţional în Rusia, deoarece recomandările sale ar fi condus cu siguranţă la apariţia problemelor economice, care ar determina o frânare puternică a maşinii de război a preşedintelui Putin şi ar duce şi la creşterea tensiunilor sociale.

Ocazia de a trimite această "armă" formidabilă împotriva Rusiei a fost pierdută, cel puţin pentru o perioadă.

O ştire a agenţiei de presă RIA Novosti arată că FMI a amânat pe termen nedefinit consultaţiile cu Moscova, după cum a declarat Alexey Mozhin, directorul executiv al Rusiei în cadrul organizaţiei financiare internaţionale.