Oficial Gazprom: Negocierile cu România nu modifică traseul South Stream

Negocierile cu România nu vor schimba ruta gazoductului South Stream şi nici nu vor afecta lungimea secţiunii care va trece prin Serbia, a declarat directorul adjunct al "Gazprom Export", Serghei Emelianov, într-o declaraţie pentru radio-televiziunea sârbă de stat RTS.

Mai mult, potrivit radio-televiziunii sârbe (RTS), Serghei Emilianov spune, citat de NewsIn, că discuţiile purtate cu mai multe ţări ajută Gazprom să aibă o imagine mai clară despre cererea viitorilor clienţi South Stream.

"Am făcut cercetări de piaţă şi în continuare suntem în căutarea partenerilor pentru proiect. Negocierile pentru vânzarea gazului cu potenţialii cumpărători sunt în desfăşurare, la fel cum sunt şi în cazul Serbiei. Acest lucru ne ajută să avem o imagine clară a cererii viitorilor clienţi South Stream", explică Emelianov, director adjunct al "Gazprom Export".

Gazprom a anunţat recent că studiul de fezabilitate şi pregătirea lucrărilor pentru South Stream vor fi gata până în 2010. Unele surse susţin, însă, că lucrările vor întârzia doi ani. Emelianov a declarat că încă nu se poate vorbi de date şi cifre finale şi că lucrările tehnice sunt în curs de efectuare.

Gazprom a explicat că proiectul nu este întârziat din cauza crizei economice globale, ci fiecare ţară are o situaţie politică proprie, care poate influenţa evoluţia pregătirilor şi a lucrărilor. Există şi alţi factori, ca de exemplu preţul metalului şi al conductelor, care va influenţa costurile investiţiilor, incluzându-le şi pe cele din Serbia, a atras atenţia Gazprom, citat de RTS.

Guvernul Serbiei a numit trei comisii de experţi pentru South Stream. Aceştia duc negocieri intense pentru punerea la punct a detaliilor proiectului.

Unii experţi consideră că amâ­narea datei de finalizare a studiului de fezabilitate (de la 2009 la 2010) este cauzată de criza economică globală, pe când alţii, asemenea analistului american Robert Ebel, consideră că Nabucco şi South Stream sunt puse pe lista de aşteptare din cauza lipsei resurselor de gaz. O altă variantă este că lucrările sunt amânate şi din cauza presiunilor făcute de către unele state europene, pe de o parte, şi de SUA, pe de alta parte, relatează site-ul RTS.

Dragan Nedelikovici, editor la Energoportal, susţine că tensiunile au la bază împiedicarea diversificării energetice. "Nu există îndoială că ţările care doresc să cumpere gaz sunt supuse unei presiuni din partea competitorilor care doresc să deţină controlul reurselor şi transportului de gaz către Europa de Vest", a spus acesta.

Pentru Serbia situaţia este, însă, foarte delicată întrucât, spre deosebire de România, dependenţa energetică de Rusia este mult mai pronunţată. Ţara se confruntă cu o criză în aprovizionarea cu gaze, deşi are relaţii bune şi chiar promisiuni de la Federaţia Rusă.

Potrivit corespondentului Radio România Actualităţi, citat de RADOR, privatizarea NIS (compania naţională de gaz) este şi acum vehement criticată.

"Chiar dacă a fost ratificat cu o largă majoritate în noul legis­lativ, acordul energetic cu Rusia generează şi critici din partea unor partide de opoziţie, proeuropene, precum şi din partea unor grupări din provincia Voivodina, regiunea cea mai dezvoltată a Serbiei, unde se află ample instalaţii de prelucrare şi de depozitare a carburanţilor şi a gazelor naturale. În pofida aces­tor critici vehemente, mai ales cu privire la privatizarea a celei mai mari companii sârbeşti din domeniu către concernul rusesc Gazprom, autorităţile afirmă că în viitor beneficiile de pe urma construcţiei South Stream pe teritoriul Serbiei sunt incomparabile vis-a-vis de privatizarea sub preţul de piaţă - după cum spun unii specialişti - a liderului autohton din domeniu", transmite corespondentul Radio România Actualităţi.

Un alt val de nemulţumiri a fost declanşat zilele trecute şi de decizia autorităţilor de a majora preţul gazelor naturale. Conform acestora, din cauza creşterii preţului la trans­port cu până la 60%, cei mai afectaţi sunt din nou consumatorii din Voivodina, acestei regiuni revenindu-i peste 80% din consumul total al Serbiei.

Liderii Ligii Social Democrate din Voivodina declară, potrivit RRA, că au identificat 37 de dis­tribuitori în domeniu, mulţi dintre aceştia neavând licenţa de specialitate şi percepând taxe şi comisioane de până la 40%.

Mai mult, o serie de grupuri aflate la putere, dar şi din opoziţie critică aspru şi ultimul contract de achiziţii, în valoare de 700 milioane de euro, semnat între "Srbijagas" şi "YugoRosGaz" din Moscova pentru anul următor, susţinând că preţul gazului este cu mult pes­te cel actual, dacă se ţine cont şi de căderea preţului barilului de petrol. La această sesizare, oficialii guvernului au declarat în urmă cu o săptămână că acel contract nu va intra în vigoare până când guvernul nu se va pronunţa în acest caz.

Parlamentul local din Voivodina, provincie sârbă unde exis­tă o minoritate română, dar şi o puternică minoritate maghiară, a adoptat recent un proiect pentru un nou statut care prevede sporirea autonomiei locale, însă, naţionaliştii de la Belgrad au anunţat că se vor împotrivi acestui plan. Noul statut acordă o mai mare autonomie Voivodinei, care ar putea, după intrarea sa în vigoare, să aibă reprezentanţe în străinătate şi să încheie acorduri internaţionale.