OFICIALI UE : "Nu ştim când va fi ridicat MCV, nu putem ghici viitorul"

Comisia Europeană intenţionează să prezinte următorul raport MCV la sfârşitul anului 2017, dar estimarea datei când România şi Bulgaria nu vor mai fi monitorizate sub acest mecanism este un demers imposibil pentru că, potrivit unor oficiali europeni. Reprezentanţi europeni au declarat, în cadrul unui briefing de presă, susţinut la Bruxelles şi transmis prin teleconferinţă la Bucureşti şi Sofia: "Sperăm că abordarea noastră va contribui la obţinerea consensului pentru ca România şi Bulgaria să avanseze în ritmul cerut. Nu putem estima când se va încheia Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru că nu avem un glob de cristal cu care să ghicim viitorul".

Din punct de vedere procedural, atunci când Comisia Europeană consideră că nu mai este nevoie de monitorizare, supune propunerea atenţiei Consiliului European şi pledează pentru ridicarea MCV în faţa statelor membre, au explicat sursele citate. "Dacă membrii Consiliului ridică observaţii, le luăm în calcul şi derulăm consultări. În final, propunerea de ridicare a MCV trebuie să facă obiectul unui consens în Consiliu", au detaliat oficialii europeni, potrivit Agerpres.

Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a declarat: "În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a UE şi a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendinţa pozitivă constatată în ultimii trei de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani, a continuat şi în ultimul an. Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri care mai trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV şi, în consecinţă, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker. Viteza acestui proces depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde, într-un mod ireversibil, măsurile rămase, astfel încât să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea şi garanţiile interne necesare pentru a duce la bun sfârşit reformele necesare şi pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor".

Rapoartele privind MCV elaborate de Comisie în 2014, 2015 şi 2016 au evidenţiat o tendinţă pozitivă şi un bilanţ care indicau progrese importante şi sporirea caracterului ireversibil al reformei. Această tendinţă este confirmată în raportul din 2017, conform Comisiei Europene, înregistrându-se în continuare un bilanţ solid al instituţiilor judiciare şi un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida măsurile de prevenire a corupţiei. O analiză retrospectivă a celor 10 ani de la instituirea MCV arată că, în pofida unor perioade în care reformele şi-au încetinit ritmul şi au fost puse sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcţia îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV. De asemenea, Comisia consideră că nu ar trebui să se stabilească o legătură între MCV şi alte domenii ale dreptului UE.

Comisia Europeană susţine: "Cu toate acestea, o serie de aspecte esenţiale identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă soluţionate, astfel încât Comisia nu poate concluziona în prezentul raport că obiectivele de referinţă sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Prin urmare, raportul identifică o serie de recomandări esenţiale menite să conducă la încheierea procesului MCV. Majoritatea acestor recomandări se axează pe responsabilitatea şi răspunderea autorităţilor române şi pe garanţiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor. Încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker, depinde de celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei şi de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate până în prezent. Comisia va colabora îndeaproape cu autorităţile române, va acorda sprijin în cazul în care este necesar şi va evalua progresele realizate către sfârşitul anului 2017".

Imposibilitatea de a estima când va fi ridicat MCV face posibile o serie de speculaţii privind preluarea de către Bulgaria şi România a preşedinţiei prin rotaţie a Consiliului European. În cazul în care mecanismul nu este ridicat până la începutul anului 2018, Bulgaria va marca o premieră în cadrul UE, devenind primul stat care preia preşedinţia în condiţiile în care se află sub monitorizarea Comisiei Europene. "Din punct de vedere legal nu există probleme într-o astfel de situaţie, dar e posibil ca autorităţile bulgare să nu poată prezida şedinţele Consiliului pe anumite teme", au spus surse europene. România urmează să preia preşedinţia prin rotaţie la 1 ianuarie 2019.

• DNA: "Raportul atrage atenţia asupra atacurilor puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni"

Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că Raportul MCV constată un "bilanţ impresionant" în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt şi recomandă menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare în acest sens: "Totodată, raportul atrage atenţia asupra atacurilor puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni, definindu-le drept «o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie» şi notează că, în 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie".

O altă îngrijorare este legată, în opinia oficialilor DNA, de modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunilor de corupţie, cu referire la cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă prezentate spre consultare de către Guvern la 18.01.2017 care " ar putea afecta cadrul juridic privind corupţia şi rezultatele luptei împotriva corupţiei": "Concret raportul constată că, în privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, bilanţul a fost unul solid şi din perspectiva investigaţiilor, dar şi a cazurilor finalizate în instanţe «cu o clară accelerare după anul 2011»,în sensul în care:

- au fost finalizate cazuri privind politicieni de la toate nivelurile şi din toate partidele politice, precum şi privind funcţionari publici, magistraţi şi oameni de afaceri.

- Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pronunţă condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupţie la nivel mediu şi înalt.

- s-a înregistrat o tendinţă puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiunile de corupţie".

Reprezentanţii DNA arată că repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează, totodată, că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace.

DNA precizează: "Documentul mai notează că «succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanţii unor posturi înalte nu sunt deasupra legii dacă au comis infracţiuni». Se constantă însă că acest lucru a determinat atacuri adesea orientate direct către magistraţi în mod individual, ceea ce depăşeşte critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziţie. Se atrage atenţia că atacurile care vizează discreditarea diferiţilor magistraţi sau a instituţiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar şi, eventual, să intimideze diferiţii magistraţi.

Din perspectivă legislativă se menţionează că intrarea în vigoare a Noului Cod Penal şi a Noului Cod de Procedură Penală în 2014, creează acum un cadru legal cuprinzător pentru combaterea infracţiunilor de corupţie. Încă de la început, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare constantă, având în vedere, astfel cum s-a menţionat mai sus, tentativele periodice de modificare a legilor anticorupţie, adesea fără consultarea instituţiilor-cheie ale statului şi a instituţiilor judiciare din acest domeniu.

Autorii raportului insistă că «legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile» şi că dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV. Aceste recomandări reţinuseră lipsa unei abordări sistematice care să explice refuzurile de a se ridica imunitatea parlamentară pentru a permite anchete sau măsuri preventive. În acest sens, în actualul raport se recomandă «adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie»".