Ole Hansen, Saxo Bank: Aurul ar putea să ajungă la 1650 dolari/uncie

Aurul ar putea să atingă, în lunile următoare, pragul de 1650 dolari/uncie, estimează Ole S. Hansen, senior manager, Commodity Analyst, Saxo Bank, se arată într-o analiză a băncii.

Domnia sa a precizat: "Problema datoriei suverane europene rămâne o preocupare, în ciuda voinţei politice de a găsi o soluţie. Estimăm că aurul va continua să îşi consolideze o poziţie între nivelurile de 1500 şi 1600, cu precădere către plafonul superior, şi este posibil să atingă chiar pragul de 1650 în lunile următoare".

Analistul de la Saxo Bank este de părere că factorii care au influenţat piaţa metalelor preţioase sunt în continuare prezenţi şi ar trebui să continue să marcheze preţurile pentru restul anului.

"Orice retragere va atrage atenţia cumpărătorilor, fie că sunt bănci centrale sau investitori care consideră aurul o investiţie profitabilă pe termen lung", potrivit domniei sale.

Ole Hansen susţine că valoarea aurului a rămas neschimbată de-a lungul timpului: "În Roma, în jurul anului 0, un cetăţean roman putea cumpăra o uniformă completă cu o uncie de aur. În 2011, un om de afaceri încă îşi poate cumpăra "uniforma" cu o singură uncie de aur, ceea ce arată faptul că valoarea aurului a rămas intactă de-a lungul secolelor".

Analistul Saxo Bank a afirmat că aurul a devenit, de la debutul crizei financiare din 2008, o alternativă de investiţie la opţiunile tradiţionale cum sunt obligaţiunile şi acţiunile.

Domnia sa a precizat: "Aurul a beneficiat foarte mult de pe urma acestei realocări. Accesibilitatea şi avantajele aurului l-au transformat într-o investiţie din ce în ce mai populară pentru toată lumea, de la inves-titorii în retail, până la cele mai mari şi avansate hedge funds".

Pe parcursul ultimilor trei ani, inves-tiţiile totale în comodităţi au crescut cu 265 miliarde de dolari, la 425 miliarde de dolari, conform Barclays Capital. Aurul a stimulat în mod particular această creştere explozivă, metalul galben reprezentând mai mult de o treime din toate investiţiile în mărfuri, se arată în analiza Saxo Bank.

Aurul a devenit o investiţie de mare succes, deoarece criza financiară din 2008 i-a determinat pe oameni să-şi piardă încrederea în sistemul financiar.

"Criza financiară din 2008 a zguduit credinţa oamenilor în sistemul financiar, deoarece băncile centrale au fost nevoite să inunde piaţa cu numerar, practicând dobânzi foarte mici, pentru a păstra instituţiile financiare pe linia de plutire. Acest lucru a declanşat goana de tauri în cazul mărfurilor, investitorii căutând bunuri tangibile, dar cu disponibilitate limitată şi, prin urmare, o şansă mai mare de a-şi păstra valoarea. Aproximativ în aceeaşi perioadă am observat companiile miniere care nu au mai vândut înainte de producţie, prin urmare, eliminând o mare cantitate de stocuri din piaţă", potrivit lui Ole Hansen.

"Rezultatul acestor rate foarte mici a fost o creştere a inflaţiei. Aceasta înseamnă că bilanţul venitului fix, cum ar fi obligaţiunile, a devenit negativ, randamentul acestora fiind mai mic decât ratele inflaţiei. Un astfel de scenariu este pozitiv pentru activele fără dobândă, cum ar fi aurul, întrucât costul de oportunitate al acestuia devine zero", se mai arată în analiza Saxo Bank.

Ole Hansen notează că o altă schimbare importantă s-a remarcat în comportamentul băncilor centrale, care au fost vânzători neţi de aur pentru ultimele două decenii, până de curând. "Această practică a încetat în 2009, iar anul trecut au devenit cumpărători neţi, deoarece economiile emergente precum China, Rusia şi India au căutat să-şi diversifice rezervele naţionale, pentru a le proteja de o inflaţie mai mare şi o posibilă scădere a valorii dolarului", a adăugat domnia sa.