Oliver-Felix Bănilă, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a avut, ieri, prima ieşire critică la adresa ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, exact cel care l-a susţinut şi propus pentru funcţia pe care o deţine în acest moment. Alegerea lui Toader a fost făcută împotriva opiniei a peste 200 de procurori care s-au opus, într-un memoriu, numirii lui Bănilă în fruntea DIICOT.
Conform unui comunicat de presă emis de DIICOT, instituţia respectivă susţine că fondurile care i-au fost alocate în proiectul de buget nu permit desfăşurarea în condiţii optime a activităţii şi pun în pericol finalizarea cauzelor penale aflate în curs.
În documentul emis de direcţia condusă de Oliver-Felix Bănilă se arată: "Având în vedere proiectul de buget pentru anul 2019 din care rezultă creditele bugetare aprobate pentru Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în anul în curs şi în conformitate cu prevederile art.1 al.2 lit b şi art.7 al.6 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, aducem la cunoştinţa opiniei publice, următoarele. Fondurile alocate în proiectul curent de buget nu permit desfăşurarea în condiţii optime a activităţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi pun în pericol finalizarea cauzelor penale aflate în curs".
În proiectul de buget pe anul 2019, la Titlul II "Bunuri şi servicii", publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, suma alocată pentru DIICOT este în cuantum de 14.500.000 lei, din care 2.000.000 lei reprezintă fondul de flagrant, conform art. 20 din OUG 78/2016, sumă ce nu poate fi utilizată pentru plăţi de bunuri şi servicii.
Ţinând cont de faptul că Ministerul Finanţelor a întocmit proiectul de buget pe fiecare domeniu conform defalcărilor propuse de Ministerul Justiţiei, căruia îi este subordonat DIICOT, reiese că toate criticile formulate în comunicatul de presă privesc ministerul de resort, care este condus de Tudorel Toader.
În informarea prezentată de DIICOT se mai arată: "Având în vedere faptul că pentru buna desfăşurare a activităţii DIICOT sunt necesare credite bugetare în sumă de aproximativ 1.500.000 -1.600.000 lei/lună, rezultă faptul că, într-un an, sunt necesare credite în sumă de 18.000.000 -19.000.000 lei. Menţionăm că, la data de 31 ianuarie 2019, DIICOT înregistrează debite în sumă de 3.595.374 lei, astfel că, după achitarea acestora, creditele rămase vor asigura funcţionarea instituţiei pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Datorii semnificative se înregistrează şi la plata serviciilor poştale, de telefonie fixă şi mobilă, servicii de curăţenie, service-uri auto şi întreţinerea şi funcţionarea echipamentelor".
De asemenea, DIICOT anunţă că societăţile care furnizează utilităţi (energie electrică, gaze naturale, apă, canal şi salubrizare) au emis somaţii pentru debranşare de la aceste utilităţi, în condiţiile în care activitatea Direcţiei se desfăşoară în 42 de locaţii.
"Pentru a nu fi debranşate de la utilităţi, la unele dintre sedii, datoriile au fost achitate de către personalul angajat, din fonduri proprii, iar în unele cazuri, tot din fonduri proprii s-au achiziţionat materiale necesare desfăşurării activităţii", se mai arată în comunicatul de presă.
DIICOT mai spune că o altă cauză care conduce la blocarea activităţii instituţiei o reprezintă faptul că, până la data de 6 februarie, nu au fost efectuate deschiderile de credite pentru luna ianuarie, deşi Direcţia a transmis numeroase solicitări atât ordonatorului principal de credite cât şi Ministerului Finanţelor Publice.
DIICOT afirmă că se află în imposibilitatea achitării la timp a facturilor curente, precum şi a celor restante.
"Totodată, creditele cuprinse în proiectul de buget pe anul 2019, nu cuprind sumele necesare pentru asigurarea salariilor şi a dotărilor cu mijloacele necesare desfăşurării activităţii celor 50 de poliţişti judiciari prevăzuţi la art.18 alin 1 din OUG 78/2016, aprobată prin Legea 120/2018".
Încadrarea în structura DIICOT a acestor poliţişti este necesară şi utilă din perspectiva asigurării deplinei funcţionări operaţionale a instituţiei şi pentru o apărare socială eficientă împotriva unor fenomene infracţionale grave (spre exemplu, traficul şi consumul ilicit de droguri, traficul de substanţe psihoactive şi traficul de precursori).
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.02.2019, 09:49)
Propun sa mai vândă din parcul auto al unității..asa au suficienți bani.
1.1. citoyen (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de ionel în data de 08.02.2019, 10:39)
mesaj al unor magari. Institutia condusa cu succesuri de Alina Bica a prins pana acum zero teroristi. A rezolvat zero spalari de bani. Zero crima organizata. Deci, normal, conform manualului nesimtirii crase, au nevoie de mai multi bani. Am uitat anchetarea cretina a Vioridichei Dancila pentru inalta tradare. Si comportamentul jenant al lui Horodniceanu. Comportament de Gaga.
2. Extraordinar, dom'le...
(mesaj trimis de Prostu satului în data de 08.02.2019, 16:39)
... cum s-a dat si asta de partea intunecata a fortei, de partea securistilor, statului paralel si a lui Soros...
Si asta cand in mod normal locul lui ar fi fost langa acel angel radios numit Dragnea si langa cavalerul justitiei si dreptatii, in hlamida lui alba si luminoasa, neasemuitul Tudorel.
Dar pana la urma va fi bine, "...fondurile care i-au fost alocate în proiectul de buget nu permit desfăşurarea în condiţii optime a activităţii şi pun în pericol finalizarea cauzelor penale aflate în curs."
Adica obiectivul propus este aproape atins.