Olli Rehn va candida la preşedinţia Finlandei

Fostul comisar european, Olli Rehn, în prezent guvernator al Băncii Centrale a Finlandei, a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale din această ţară, prevăzute pentru anul viitor, transmite news.ro.

Olli Rehn a declarat miercuri că va solicita un concediu de un an de la actualul său loc de muncă pentru a se pregăti pentru campania electorală.

El trebuie să strângă 20.000 de semnături înainte de a se înscrie oficial în cursa electorală. "Voi solicita un concediu anual atunci când, sperăm, voi fi nominalizat ca şi candidat la preşedinţie", a declarat Rehn într-o conferinţă de presă, potrivit Reuters.

Olli Rehn a devenit guvernator al Băncii Centrale a Finlandei în 2016, dar până atunci a căpătat o solidă experienţă europeană în calitate de comisar european pentru extindere din 2004 până în 2010, apoi comisar european pentru afaceri economice şi monetare din 2010 până în 2014. Înainte de a deveni guvernator, a fost ministru al economiei în cabinetul finlandez, ca membru al Partidului de Centru.

Olli Rehn a prezidat aderarea Bulgariei şi a României, în 2007, precum şi continuarea negocierilor cu Croaţia şi deschiderea negocierilor cu Turcia.

Politica externă şi de securitate se numără printre responsabilităţile constituţionale cheie ale preşedinţilor Finlandei. În aprilie, Finlanda s-a alăturat NATO, într-o schimbare istorică de politică provocată de invazia Rusiei în Ucraina, care a atras o ameninţare din partea Moscovei cu "contramăsuri". Astăzi, la Helsinki, parlamentul nou ales al Finlandei l-a învestit premier pe Petteri Orpo, care vine în fruntea unui guvern de coaliţie de dreapta punând capăt guvernării social-democratei Sanna Marin, care a condus ţara în timpul pandemiei şi al demersurilor pentru aderare la NATO.

Alegerile prezidenţiale vor avea loc la începutul anului viitor în Finlanda. Mandatul preşedintelui este de şase ani. Preşedintele în exerciţiu Sauli Niinistö nu mai poate candida pentru realegere, fiind deja la al doilea mandat.

În cazul în care noul preşedinte este ales din primul tur de scrutin, la 28 ianuarie, mandatul său va începe la 1 februarie 2024. În cazul în care alegerile vor ajunge la un al doilea tur de scrutin, la 11 februarie, mandatul va începe la 1 martie 2024.