Sancţiunile adoptate de administraţia de la Washington au făcut "aproape imposibilă" finanţarea unor mari proiecte în Rusia, a declarat recent directorul general al grupului petrolier austriac OMV, Rainer Seele, informează Interfax, conform Agerpres.
La începutul lunii august, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a promulgat o lege adoptată anterior de Congresul SUA, prin care se impun sancţiuni economice Rusiei, pentru presupusul amestec în alegerile prezidenţiale americane din 2016. Legea dă preşedintelui Donald Trump posibilitatea de sancţionare a companiilor care lucrează la conductele venind din Rusia, de exemplu prin limitarea accesului lor la băncile americane sau prin excluderea de pe piaţa publică din Statele Unite.
OMV este una din cele cinci companii occidentale care sunt implicate în proiectul Nord Stream 2, alături de grupul rus Gazprom. Toate companiile occidentale s-au angajat să furnizeze fiecare până la 950 milioane de euro pentru a finanţa partea care le revine din proiectul Nord Stream 2.
"Finanţarea unor mari proiecte de infrastructură a devenit practic imposibilă după introducerea unor astfel de sancţiuni", a declarat Rainer Seele. Acesta a adăugat că partenerii proiectului Nord Stream 2, cel mai probabil, nu vor putea să finanţeze 70% din costurile conductei, aşa cum şi-au propus, astfel că vor fi nevoiţi fie să caute fonduri la băncile ruseşti şi asiatice, fie să se bazeze pe capitalul propriu pentru a finanţa acest proiect.
Gazprom a anunţat că proiectul Nord Stream 2 va continua indiferent de sancţiunile americane. Grupul rus va furniza jumătate din finanţarea necesară pentru proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro vizând construirea gazoductului Nord Stream 2.
Rusia livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.