Organizaţiile neguvernamentale îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea pentru prevenirea şi combaterea spălăriii banilor şi finanţării terorismului, se arată într-un comunicat de presă al Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe). 129 de ONG-uri îi mai cer preşedintelui să sesizeze Comisia de la Veneţia cu privire la această lege, care a trecut de Parlament în cu totul altă formă faţă de aceea propusă de guvern.
Conform organizaţiilor civice, în lege au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond, dar care vor conduce la blocarea activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor şi altor persoa-ne juridice fără scop patrimonial din ţara noastră. Faptul că asociaţiile, fundaţiile şi alte organizaţii neguvernamentale au fost incluse între entităţile raportoare, având obligaţii asemănătoare celor pe care le au instituţiile de credit, instituţiile financiare, administratorilor de fonduri, excede prevederilor celei de-a patra directive europene din acest domeniu.
În comunicatul CeRe se arată: "Practic, fără niciun temei sau analiză de risc, legea plasează asociaţiile şi fundaţiile în aceeaşi categorie de risc cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc sau cu instituţiile bancare. Simplul fapt că de la prevederile legii au fost exceptate, complet arbitrar, organizaţiile minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Naţional al Minorităţilor arată că nu este vorba de o obligaţie impusă de Directivă, ci de o opţiune nerezonabilă a legiuitorului".
Organizaţiile contestă şi termenul de "beneficiar real" stabilit prin lege, termen care nu este cel definit de directiva europeană, ci desemnează şi beneficiarii finali ai serviciilor oferite. CeRe susţine că prin directiva europeană se urmăreşte posibilitatea identificării celor care controlează sau iau decizii cu privire la o entitate, şi nu a celor care sunt destinatarii activităţilor entităţii.
O altă prevedere contestată de organizaţiile civice se referă la obligaţia de raportare a beneficiarilor reali pentru asociaţii şi fundaţii, în termen de 30 de zile de când aceştia sunt cunoscuţi.
Totodată, ONG-urile susţin că prin noua lege sunt încălcate drepturile omului: "Astfel, dreptul la liberă asociere este grav lezat, prin instituirea unor obligaţii de raportare care, în cazul multor organizaţii, sunt foarte greu sau chiar imposibil de realizat. Din perspectiva dreptului la viaţă privată, considerăm problematic a furniza date cu caracter personal despre persoanele fizice care beneficiază de consiliere, activităţi socio-medicale, educaţionale sau culturale, inclusiv victime ale violenţei, copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc. În plus, o astfel de colectare de date personale ar trebui să facă obiectul unei analize de impact asupra securităţii datelor personale".
Conform semnatarilor solicitării adresate preşedintelui ţării, promulgarea şi aplicarea actualului act normativ va atrage blocarea activităţii multor organizaţii neguvernamentale din domeniul social.