Operaţiunea suspendarea: doi paşi înainte şi doi înapoi

Suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis de către coaliţia PSD - ALDE seamănă cu un dans popular, doi paşi înainte, doi înapoi.

Conform unor informaţii, mai mulţi lideri ai Partidului Social Democrat au solicitat, din nou, în şedinţa BPN a PSD de la începutul acestei săptămâ­nii, suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis. Cu toate acestea, Liviu Drag­nea continuă să fie reţinut în această problemă, deşi nu doreşte să închidă subiectul: "Nu luăm în calcul suspendarea, dar nu avem de gând să stăm inactivi, să nu facem nimic dacă lucrurile merg spre direcţia străvezie, de a se prelua nelegitim guvernarea".

Despre suspendare a început să se discute imediat după ce PSD a câştigat alegerile parlamentare din 2016. Atunci, Liviu Dragnea a spus că, dacă va ajunge la concluzia că suspendarea preşedintelui este benefică pentru ţară, nu o să aibă nicio ezitare, făcând declaraţia după ce ajunsese la concluzia că "Iohannis nu vrea sub nicio formă să respecte votul din 11 decembrie 2016". După ce preşedintele a participat în ianuarie 2017 la un miting îndreptat împotriva PSD, suspendarea a fost relansată şi ulterior abandonată. Toamna trecută, dar şi la începutul anului acesta, în interiorul coaliţiei PSD - ALDE au apărut, din nou, dis­cuţii legate de suspendarea preşedintelui. La un moment dat, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a negat că pe agenda coaliţiei se află o astfel de chestiune şi discuţiile s-au oprit. Ulterior, Comitetul Executiv Naţional al PSD a adoptat cu unanimitate de voturi o rezoluţie prin care este constatată existenţa unui "stat paralel şi ilegitim", care încearcă în mod abuziv să preia controlul asupra puterii legitim constituite prin alegeri libere şi corecte, iar mai mulţi membri ai partidului l-au indicat pe Klaus Iohannis drept conducător al acestui "stat". Aceasta era baza unei eventuale suspendări. Între timp, datele s-au modificat şi acum sunt invocate şi alte motive, cum ar fi repetatele atacuri lansate de la Cotroceni împotriva premierului Viorica Dăncilă. În mai multe rânduri, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că nu se teme de o eventuală suspendare a sa din funcţie.

Este bine ştiut că au existat şi două ocazii în care s-a trecut de la vorbe la fapte. În aprilie 2007, 322 de parlamentari au votat pentru suspendarea preşedintelui, 108 au votat împotrivă, iar 10 s-au abţinut. Apoi, în urma referendumului din 19 mai 2007, suspendarea preşedintelui Traian Băsescu a încetat, 74,48% din cei prezenţi la vot s-au exprimat împotriva suspendării. După cinci ani, pe 6 iulie 2012, Parlamentul a votat în favoarea suspendării cu numărul doi a lui Traian Băsescu, cu 256 de voturi pentru. După suspendare, până la referendum, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României. Traian Băsescu a solicitat cetăţenilor să boicoteze referendumul, astfel încât la urne să nu ajungă 50% dintre cei cu drept de vot, iar acesta să fie invalidat. Din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot din acel moment (18.292.464), la urne s-au prezentat 46,24% , iar 87,52% dintre aceştia (7.403.836) au votat DA, fiind în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu, 11,15%, (943.375) au votat NU, fiind contra demiterii preşedintelui. Curtea Constituţională s-a pronunţat pe 21 august 2012 în privinţa invalidării referendumului, astfel că Traian Băsescu şi-a dus şi al doilea mandat la bun sfârşit. În 2014, Călin Popescu Tăriceanu a vorbit despre o a treia suspendare, una simbolică, înainte de încheierea mandatului, dar nu s-a mai trecut la nivelul următor.