OPINIE BOGDAN MAIOREANU, ANALIST ETORO: "Crizele generate de pandemie, forţa de muncă, lanţurile de aprovizionare şi teama de război alimentează inflaţia"

Inflaţia a crescut în ultimele luni în întreaga lume, provocând turbulenţe pe pieţe deoarece investitorii anticipează acţiuni dure de înăsprire a politicii monetare din partea băncilor centrale în viitorul apropiat şi sfârşitul erei finanţărilor ieftine.

Mulţi investitori consideră că inflaţia este principalul risc pentru investiţiile lor. Într-un sondaj recent realizat de Bloomberg, peste 30% dintre cei 700 de respondenţi au citat inflaţia drept principala lor preocupare. Am văzut aceeaşi preocupare şi în sondajul eToro Retail Investor Beat, unde din 500 de investitori români chestionaţi, mai mult de jumătate au menţionat inflaţia ca fiind principalul factor de risc în primul trimestru al anului 2022.

Dar ce riscuri aduce inflaţia pentru ca investitorii să fie atât de îngrijoraţi? Inflaţia reprezintă scăderea în timp a puterii de cumpărare a unei anumite monede. De fapt, este o creştere a preţurilor care duce la cumpărarea a mai puţine bunuri cu aceiaşi bani. În ce priveşte populaţia, inflaţia le afectează economiile şi le scade nivelul de trai. Deoarece veniturile rămân aceleaşi, iar preţurile cresc, consumatorul începe să îşi schimbe obiceiurile de cumpărare de la articolele opţionale la cele necesare, ceea ce afectează şi companiile.

Pentru a reduce inflaţia, mişcarea clasică a băncilor centrale este de a creşte ratele dobânzilor şi de a restrânge masa monetară. Vedem că acest proces a început deja în România, Banca Naţională efectuând deja patru majorări de dobândă. Există o linie fină între limitarea inflaţiei şi oprirea creşterii economice. Se preconizează o încetinire a creşterii economice globale la 4,2% în 2022, din cauza performanţelor mai slabe estimate în Europa de Vest, America de Nord, China continentală şi Japonia. Acesta este unul dintre motivele pentru care pieţele sunt foarte atente la orice declaraţie de majorare a ratelor dobânzii. Acestea vor face ca banii să fie mai scumpi şi au potenţialul de a diminua consumul.

Pentru a face faţă inflaţiei, potrivit Euromonitor International, companiile îşi ajustează strategiile de afaceri pentru a-şi recăpăta ritmul de creştere şi a-şi menţine marjele de profit. Una dintre îngrijorări este că, dacă nu reuşesc să facă acest lucru, companiile vor rata estimările privind câştigurile. Piaţa a fost obişnuită în anii trecuţi cu surprize pozitive privind veniturile companiilor, care depăşeau aşteptările. Însă, în ultima perioadă, companiile care au ratat estimările privind câştigurile au fost mai puternic pedepsite de piaţă decât în trecut, în ciuda faptului că au arătat creştere.

Unele dintre marile companii producătoare de bunuri de consum şi-au folosit puterea de stabilire a preţurilor pentru a transfera costurile către clienţi, adăugând presiuni inflaţioniste, în timp ce altele au adoptat strategii de stabilire a preţurilor ţintite, prin restructurarea produselor şi serviciilor. Din cauza creşterii preţului materiilor prime,unii producători iau în considerare materii prime alternative pentru a ţine sub control preţurile produselor. De exemplu, Daikin, un producător japonez de aparate de aer condiţionat, înjumătăţeşte cantitatea de cupru folosită în aparatele sale, deoarece preţul cuprului a crescut vertiginos.

În sondajul realizat de Bloomberg, pandemia de Covid-19 este enumerată ca fiind al doilea motiv principal de îngrijorare pentru 26% dintre investitori. Şi acesta este legat şi de inflaţie şi de creşterea economică. Unul dintre efectele pandemiei este lipsa forţei de muncă. Potrivit companiei de servicii de informaţii IHS Markit, lipsa forţei de muncă contribuie şi ea la creşterea inflaţiei. În Statele Unite, participarea forţei de muncă rămâne sub nivelul de dinaintea pandemiei, iar ratele locurilor de muncă vacante au crescut la niveluri record. În întreaga Europă, COVID-19 a perturbat fluxurile de muncă ale imigranţilor. Politica zero-Covid a Chinei continentale şi schimbările demografice restrâng oferta de forţă de muncă şi sporesc constrângerile lanţurilor de aprovizionare. Presiunile salariale sunt cele mai acute în sectoarele serviciilor, unde lucrătorii sunt cei mai expuşi la virus. Implicaţiile comerciale ale penuriei de forţă de muncă şi ale perturbărilor continue ale lanţurilor de aprovizionare includ o mai mare automatizare a proceselor cu utilizare intensivă a forţei de muncă, o planificare mai bună a nevoilor de aprovizionare şi o reconsiderare a politicilor privind stocurile ţinute la minim.

Al treilea motiv de îngrijorare din sondaj este războiul. Aproximativ 23% dintre investitorii intervievaţi au citat tensiunile geopolitice, iar 16% au folosit în mod specific termenii război, invazie sau conflict. În sondajul eToro Retail Investor Beat, 24% dintre investitorii români citează conflictele internaţionale ca fiind una dintre principalele lor preocupări în primul trimestru al anului 2022. Pe fondul tensiunilor de la graniţa ucraineană, pieţele sunt foarte sensibile la orice escaladare a conflictului. Săptămâna trecută, aceste tensiuni au dus la scăderea pieţelor şi au contrabalansat ştirile mai bune privind creşterea vânzărilor cu amănuntul din SUA şi perspectivele Fed. Doar activele de refugiu, precum dolarul american şi aurul, au crescut. Un război în regiune are potenţialul de a spori mediul inflaţionist, prin creşterea rapidă a preţurilor la energie şi chiar mai multe perturbări ale lanţurilor de aprovizionare, creând mai multe lipsuri pentru companii şi populaţie şi determinând creşterea preţurilor.