OPINIE LEONARDO BADEA, BNR: "Gestionarea crizelor trebuie să fie susţinută de rezilienţa financiară"

Trăim într-o perioadă caracterizată de incertitudini majore şi din punct de vedere economic şi financiar. Evoluţiile ultimilor ani au arătat că economia trebuie să fie pregătită pentru a face faţă şocurilor determinate de evenimente extreme ca şi conţinut şi formă de manifestare. Răspunsul pe care economiile trebuie să-l adopte este necesitatea unei dezvoltări sustenabile. Fără îndoială, sustenabilitatea este cheia dezvoltării viitoare, iar această evoluţie firească a fost afectată, din păcate, în ultima perioadă de două şocuri majore - pandemia de coronavirus şi conflictul din Ucraina.

Dacă privim sintetic şi retrospectiv, pandemia a avut o serie de consecinţe şi a determinat schimbări profunde în economie şi societate. În mod evident, aceasta a determinat schimbări (probabil de durată) în comportamentul consumatorilor, iar studiile efectuate au evidenţiat mai multe tendinţe. Spre exemplu, studiile Comisiei Europene (ec.europa.eu) au concluzionat următoarele tendinţe:

- De a susţine afacerile locale şi de a efectua cumpărături la magazinele din proximitate;

- De a lua decizii "verzi", în sensul disponibilităţii de a plăti mai mult pentru produse mai durabile;

- Îngrijorarea privind plata facturilor;

- 42% au amânat achiziţiile majore pe fondul incertitudinii, iar 80% nu au făcut planuri de vacanţă;

- 56% au ţinut cont de problemele de mediu în deciziile lor de cumpărare, iar 67% au cumpărat produse nedăunătoare mediului, chiar dacă au fost mai scumpe;

- De a efectua cumpărături online (71% au cumpărat online în 2020;

În opinia mea este totuşi posibil ca, sub impactul celorlalţi factori care au apărut în ultima perioadă, dintre care criza pe piaţa energetică este foarte importantă, o parte dintre aceste tendinţe să se atenueze în viitor.

În altă ordine de idei, pandemia a generat, de asemenea, schimbări şi la nivelul ofertei de bunuri şi servicii, iar restricţiile au determinat întârzieri şi rupturi în lanţurile de distribuţie. În acelaşi timp, s-au înregistrat creşteri ale costurilor de producţie din cauza cheltuielilor suplimentare datorate măsurilor de prevenţie, dar şi din cauza creşterii preţurilor din energie. Se poate concluziona că pandemia a avut un impact semnificativ asupra indicatorilor macroeconomici, dar a evidenţiat în acelaşi timp că unele sectoare au fost mai reziliente decât altele (spre exemplu, IT, sectorul bancar).

S-a observat şi o accelerare a digitalizării în diferite domenii şi o aducere în prim plan a unei cereri crescute pentru platforme digitale, software, hardware şi servicii. În acest context, amintim de Agenda digitală la nivelul UE şi de obiectivele enunţate, concentrate pe patru direcţii principale - abilităţi, afaceri, infrastructură, servicii publice. Aceste preocupări la nivelul UE sunt evidente, având în vedere bugetul propus pentru Programul Digital European în perioada 2021-2027, care se ridică la 7,5 mld EUR.

Aşa cum mai am afirmat şi cu alte ocazii, este un moment prielnic ca printre alte obiective strategice ale României să dezvoltăm şi investiţiile în programe de cercetare strategică în domeniile: AI, securitate cibernetică, calcul cuantic, comunicaţii 5G.

Al doilea şoc major al ultimei perioade de timp este conflictul din Ucraina cu implicaţii majore asupra vieţii oamenilor, dar şi geopolitice şi economice.

Aş aprecia faptul că dacă urmărim la acest moment impactul conflictului din Ucraina asupra sectorului bancar, este necesar de menţionat că sectorul bancar românesc nu este expus direct riscurilor asociate acestui conflict, sectorul bancar este capitalizat adecvat şi are lichiditate suficientă, iar băncile au resurse pentru a acoperi cererea de lichiditate. Evenimentele viitoare rămân în continuare greu de anticipat şi cu posibilităţi de evoluţie multiple, de aceea orice analiză păstrează un grad ridicat de incertitudine.

Expunerile instituţiilor de credit din România sunt reduse în ceea ce priveşte contrapartidele având ţara de reşedinţă Rusia sau Ucraina (nu există credite şi avansuri în sold acordate, iar depozitele atrase se ridică la o valoare modică, de 17,9 milioane lei pentru Rusia şi de 40,7 milioane lei pentru Ucraina, în decembrie 2021).

Au fost identificate circa 300 întreprinderi cu capital din Rusia, dar rolul acestor firme în ansamblul companiilor nefinanciare este scăzut: generează 0,1% din valoarea adăugată brută, produc 0,66% din cifra de afaceri, deţin 0,2% din activele totale ale companiilor nefinanciare şi angajează 0,08% din numărul total de salariaţi. Expunerile instituţiilor de credit din România faţă de companiile autohtone cu capital rusesc sunt foarte reduse (71 milioane lei, reprezentând 0,05 % din totalul expunerilor faţă de sectorul companiilor nefinanciare, în decembrie 2021). Datoria privată pe termen lung către creditori din Rusia a companiilor nefinanciare se situa, la finalul anului 2020, la 145 milioane euro (0,6 % din totalul datoriei private pe termen lung).

În privinţa impactului asupra sectorului energetic în România, situaţia este mai puţin complicată decât în cazul altor ţări europene, dat fiind că în perioada ianuarie-noiembrie 2021, 70% din gazul consumat în România a fost din producţia locală.

De asemenea, un aspect important se referă la consumul de energie din resurse regenerabile, în contextul actual, dominat de conflictul din Ucraina care a determinat creşterea preţurilor energiei pe pieţele internaţionale pe de o parte, iar pe de altă parte, având în vedere tranziţia către o economie cu un grad redus de poluare (Europa "Fit for 55" declară obiectivul UE de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030). Este de menţionat că în România, consumul de energie din resurse regenerabile se situa peste media europeană încă din 2004. Din 2008, România a diversificat sursele de energie regenerabilă (surse eoliene, solare, alte surse), iar în 2020 ponderea consumului de energie din surse regenerabile în România a fost de 24,5% din totalul consumului, superior mediei europene de 22,1%.

Referitor la măsurile care ar putea fi luate pentru diminuarea şocurilor, pot fi menţionate trei direcţii principale, şi anume - prioritizarea siguranţei alimentare, creşterea siguranţei energetice şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

În loc de concluzii, pot afirma că trăim într-o perioadă plină de incertitudine în care există multiple volatilităţi ce introduc potenţiali factori de turbulenţă asupra funcţionării economiei şi stabilităţii macro-financiare, dar acest mediu poate fi propice apariţiei soluţiilor inovatoare pentru o dezvoltare sustenabilă a societăţii.

Şi de această dată, societatea este chemată să apere valorile existenţei umane şi trebuie să facem acest lucru fără ezitare, fiindcă adevărata valoare umană este valoarea pe care o dăm vieţii altora.