Anunţul privind convocarea adunării generale la "Banca Transilvania" (TLV) a lămurit lucrurile şi a confirmat aşteptările. După profitul obţinut şi după declaraţiile de intenţie privind dezvoltarea băncii, eu mă aşteptam ca managementul băncii să propună acordarea de acţiuni gratuite în marja 25% - 30%. După cum ştie toată lumea, se vor acorda 275 acţiuni pentru fiecare o mie de acţiuni ce vor fi deţinute la data de înregistrare, propusă la 21 aprilie. În plus, acţionarii care se vor afla pe listă la data de referinţă pentru AGA (25 martie) mai beneficiază de un drept de preferinţă pentru a cumpăra 10% din numărul de acţiuni deţinut la preţul de 3500 lei care reprezintă jumătate din preţul maxim înregistrat pentru acţiunile TLV în acest an. Practic aceste 10%, ce pot fi cumpărate la jumătate de preţ, echivalează cu încă 5% acţiuni acordate gratuit, ceea ce face ca aşteptările acţionarilor să fie chiar depăşite. Satisfacţia este cu atît mai mare, cu cît banca a făcut eforturi extraordinare în dezvoltarea reţelei de unităţi operative. Practic în 2003 s-au deschis mai multe capacităţi decît în primii şapte ani de exis-tenţă a băncii. Dacă avem în vedere că o locaţie nouă are nevoie de cel puţin 6 - 12 luni de funcţionare pentru a trece pe profit din exploatare, este explicabil de ce rata profitului pare ceva mai mică faţă de ce erau obişnuiţi acţionarii băncii. Dacă rata profitului ar fi fost cu 10 - 15% mai mică şi tot nu ar fi fost rău. Dacă facem comparaţia cu "Banc Post" de exemplu, care administrează active superioare şi are profituri mai mici avem măsura eficacităţii băncii clujene. Majorarea de capital prin subscriere este o mişcare excelentă. Nu neapărat pentru acţionari care vor avea de cîştigat din diferenţa de preţ între valoarea de subscriere şi valoarea de piaţă (nu neapărat numai în cazul vînzării acţiunilor, cît mai ales în cuantificarea valorii globale a investiţiei), dar este, în primul rînd, benefică pentru banca însăşi. Contra a 97.086.316 acţiuni emise, banca va colecta aproape 340 miliarde de lei, care înseamnă aur, atît pentru derularea programelor de investiţie anunţate, cît şi pentru activitatea de creditare. Dacă şi BRD care este o bancă de 7 - 8 ori mai mare decît "Banca Transilvania" are nevoie de lichidităţi suplimentare şi a ales să emită obligaţiuni în valoare de 1500 miliarde de lei, de ce "Banca Transilvania" ar rata oportunitatea de a beneficia de 340 miliarde de lei? Şi încă fără costuri.
Dacă obligaţiunile costă mai mult decît resursele atrase in mod obişnuit prin acordarea de dobînzi la depozite, capitalul nu costă banca, ci numai pe acţionari. Pentru aceştia, prima de subscriere de 2.500 lei pe acţiune asigură din start o rezervă capitalizabilă în viitor de 242,716 miliarde de lei, adică peste 18% faţă de noua valoare a capitalului social care va fi în 2005 cu 37,5% mai mare. Numai pe această cale se asigură acţionarilor aproape de două ori mai multe acţiuni decît rata inflaţiei pe care guvernul ar vrea să o înregistrăm în 2004. Chiar dacă şi anul 2004 este un an de dezvoltare, se vor vedea roadele cel puţin de la agenţiile şi filialele deschise în 2003, care vor începe să producă profituri, fără a vorbi despre cele mai vechi şi care şi-au dat deja mai multe examene. Deocamdată asta a fost şi este bine. Ce va fi mai tîrziu vom vedea pe parcurs.
Notă: Domnul Mihai Iordache, colaborator al ziarului "BURSA", este jucător activ pe piaţa valorilor mobiliare. Orice sugestie de investiţie s-ar desprinde din articolele domniei sale trebuie considerată din acest punct de vedere.