OPINII Constituie un depozit online şi ajută un om să intre în şomaj

Acum câţiva ani aş fi putut scrie un articol cu un final similar, dar axat pe "fă o plată la multimat/facturel". Băncile tocmai introduceau atunci automatele de plăţi şi erai tentat să le foloseşti pentru a nu te lovi de cozi la ghişeu. Ţin minte că i-am spus unei casiere care mă concediase scurt când mă prezentasem la ghişeu cu o factură de la cablu că "facturelul" de la agenţia bancară la care lucrează ar putea să o bage în şomaj. A zâmbit superior şi a dat din umeri, iar astăzi banca nu mai are în sucursala respectivă niciun casier. Ce încântat eram în urmă cu câţiva ani când puteam face plăţi de la multimatul ING sau de la ITM-urile BRD...Între timp şi multimatul ING a devenit istorie, banca le-a eliminat din 2019, aşa că dacă nu ai internet banking nu prea mai scapi repede de facturi. Digitalizarea incipientă a economiei se vede în serviciile bancare, iar dacă nu demult rula campania de încurajare a plăţilor facturilor fără operator, iată că avem acum bănci care se înghesuie să ne tenteze cu depozitele online. De ce aş vrea să îmi deschid un depozit online având în vedere faptul că în acest mod introduc o variabilă periculoasă în ecuaţie, fie că se numeşte hacking, phishing etc.? Un depozit constituit online presupune activarea automată a serviciilor de internet/mobile banking, deci un eventual infractor cibernetic ar putea avea acces la depozitele tale dacă îţi află userul şi parola. Şi pufff! s-au dus. Bineînţeles, reprezentanţii industriei vor năvăli aici cu dezminţiri, la noi nu se poate asa ceva, sistemul e sigur etc., etc. E sigur până la proba contrarie şi, oricum, încearcă să te cerţi cu banca după ce evenimentul s-a produs. Să vezi cât stres, câtă tensiune presupune parcurgerea drumului până la o soluţie, să spunem, fericită pentru deponent. Ca să nu mai spun că foarte mulţi dintre cei ce folosesc internet bankingul preferă să se logheze cu user şi parolă, uneori salvate în browser, decât cu dispozitivele gen token, mai greoaie şi mai scumpe. Ei bine, pentru a spulbera astfel de temeri băncile au pregătit nişte oferte cu costuri mai mici şi/sau dobânzi mai mari pentru cei ce vor să facă plăţi prin intermediul mobilului sau să deschidă chiar depozite.

Mi-a sărit în ochi o astfel de ofertă la CEC. Cine îşi deschide un depozit prin canalele alternative ale băncii (internet banking, mobile banking şi phone banking) primeşte un bonus de dobândă de 0,1% pe an. Nu pare mult la un depozit pe 12 luni, unde dobânda este de 2,5%, dar acesta reprezintă 20% din randamentul ununi depozit la o lună, unde dobânda este de 0,5% pe an. La Unicredit bonusul este mult mai spectaculos şi aici avem chiar un produs dedicat - "depozitul digital". Cine îşi deschide un depozit în lei pe 6 luni prin mobile sau internet banking are acces la dobânda promoţională de 3,5% pe an (formată din dobânda uzuală de 1,7% şi bonusul de dobânda de 1,8%). Mai mult, pe lângă dobânzi promoţionale, posesorii de servicii de internet banking pot efectua o operaţiune de schimb valutar lei-euro în fiecare zi lucrătoare, la cursul BNR (doar în inervalul 13,15-14,15 şi nu mai mult de 1.000 euro), o opţiune interesantă pentru posesorii de rate mai consistente în valută. În plus, facturile plătite prin internet banking îţi aduc la Unicredit 3 lei pe lună dacă ai cel puţin 3 de achitat. Observaţi cum ofertele vin ţintit în zonele unde clientul interacţiona până acum preponderent cu ope­ratorul de ghişeu-plată facturi, constituire/lichidare depozite, schimb valutar. În fine, o premieră la OTP Bank: bonusul de dobânda pentru constituirea de depozite se aplică atât la lei (+0,2%) cât şi la valută (+0,1%). Ceea ce uneori poate dubla, practic, randamentul. De pildă, la un depozit de 1.000 euro pe 3 luni dobânda este de 0,08%, dar devine 0,18% dacă faci depozitul prin internet banking.

Trăgând linie, aparent numai avantaje. Petreci mai puţin timp pe la ghişeele băncilor, ai bonusuri de dobândă, mici stimulente la plăţi, curs valutar mai bun etc. Dacă ne gândim mai bine, există şi destule dezavantajate bine camuflate. Riscuri suplimentare legate de operaţiunile online în comparaţie cu unele derulate prin ghişeu, reducerea cererii din economie care îţi poate pune în pericol şi jobul tău. Deocamdată doar funcţionarii bancari sunt trimişi în şomaj de serviciile tot mai agresive şi cuprinzătoare de internet banking, dar să nu uităm că şi aceşti oameni aveau venituri, consumau, întreţineau cererea din economie. Dacă eşti frizer, măcelar, şofer de taxi, profesor la şcoală privată, agent imobiliar poate i-ai avut drept clienţi la un moment dat. Nu te-ai simţi prea bine dacă de mâine comenzile tale ar scădea pentru că s-a subţiat clientela, nu? Ei bine, din această cauză n-ar trebui să ne bucure prea tare digitalizarea economiei, mai ales în cazul joburior care nu se pot face din faţa calculatorului şi care ar suferi când numărul de comenzi se reduce prin creşterea şo­majului în rândul clienţilor. Asa că eu răspund cu "nu, mersi" când sunt în­trebat dacă nu vreau un depozit cu randament mai mare "exclusiv" online.