De la un minim de 0,7% atins prin septembrie 2016 pentru indicatorul Robor la 3 luni, ratele românilor au tot primit veşti proaste, pentru că tendinţa s-a inversat şi dobânzile percepute de bănci au crescut permanent. Din fericire, la fel au făcut şi salariile.
În 10 decembrie, Robor la 3 luni era la peste 3% (3,04% mai exact), ceea ce reprezintă o creştere de peste 4 ori din minime. La un credit Prima Casă, unde marja băncilor este de aproximativ 2-3% peste indicatorul de referinţă, asta ar fi trebuit să cântărească destul de greu în bugetele familiilor debitoare. Chiar şi la un credit de nevoi personale unde se merge cu marje de 7-10%, o creştere cu mai bine de 2,3% a dobânzilor tot ar fi oferit un "bonus" la rată de peste 20%. Ei bine, ce aflăm dintr-un sondaj efectuat în octombrie de GfK pentru grupul britanic Internaţional Personal Finance (ce include şi Provident România)?
"Opt din zece români se simt confortabil cu plata ratelor aferente unui împrumut, la un nivel similar cu situaţia din Cehia. Pe de altă parte, doar 60% dintre lituanieni afirmă că achitarea unui împrumut este confortabilă. De asemenea, tot opt din 10 români spun că nu au întâmpinat probleme cu plata la timp a ratelor, în media europeană. Cehilor le-a fost cel mai uşor să se încadreze în termenele necesare plăţii ratelor - 86%, iar cel mai dificil a fost pentru respondenţii din Ungaria - 69%", subliniază sondajul. Într-o discuţie despre situaţia financiară a familiei, principalele motive pentru care românii consideră că aceasta s-a îmbunătăţit sunt creşterea salariului - 62%, noi circumstanţe în familie pentru un sfert dintre cei chestionaţi şi un nou loc de muncă, pentru 18%. Mai mult, serviciul datoriei rămâne decent în ciuda ascensiunii Robor. "Şase din 10 români alocă între 10 şi 30% din veniturile lunare pentru plata ratelor la creditele active. Acelaşi procent din venitul lunar este alocat de 56% dintre vecinii unguri şi polonezi, 55% dintre spanioli şi 51% dintre cehi. Pe de altă parte, respondenţii din România sunt mai precauţi şi doar 2% alocă peste 60% din venituri, faţă de 3% în Polonia şi chiar 8% în Lituania", se arată în sondaj (efectuat pe un eşantion de peste 3.500 de respondenţi, din şapte ţări - Cehia, Lituania, Mexic, Polonia, România, Spania şi Ungaria).
Explicaţia pentru aparenta contradicţie dintre creşterea Robor şi "confortul" pe care unii îl resimt chiar şi acum la plata ratelor este destul de simplă şi reiese urmărind dinamica salariului mediu. În septembrie 2016, acesta era de 2.094 lei, în vreme ce doi ani mai târziu, în septembrie 2018, urcase la 2.688 lei. Ascensiunea de 28% a putut compensa, deci, creşterea ratelor la creditele în lei, în ciuda avansului Robor. De exemplu, cine lua un împrumut de nevoi personale la DAE de 8% în acel moment ar rambursa acum rate la DAE de peste 10%, o creştere de aproape 25% a serviciului datoriei, care este însă acoperită de creşterea cu 28% a salariului mediu net. Sigur, mult mai rău o duc cei care s-au îndatorat pentru un Credit Prima Casă fix pe mimimul istoric al Robor, dar ponderea lor nu poate fi foarte mare, s-ar putea încadra în cei 20% care au, totuşi, dificultăţi la plata datoriilor în România, conform cercetării GfK. Interesant de subliniat, "44% dintre români intenţionează să contracteze un credit în următoarele şase luni - cei mai mulţi dintre ţările Europene sondate - şi doar 8% sunt siguri că nu vor apela la această opţiune de finanţare", ceea ce denotă că perspectivele asupra dinamicii veniturilor gospodăriilor este acum super-pozitivă. Rămâne de văzut în ce măsură Guvernul va putea să le satisfacă aşteptările, în condiţiile în care eforturile pentru încadrarea bugetului public în deficitul asumat de 3% şi încercările de creştere a veniturilor administraţiei devin tot mai încrâncenate (vezi dividendele excepţionale culese de la companiile de stat, legea privind bonificaţiile la economiile minorilor-acestea trebuie însă blocate la Trezorerie până la majorat, emisiunile de titluri de stat pentru populaţie cu tombole, etc).