OPINII Cu ce e mai breaz leul decât forintul sau zlotul?

Avem o economie înfloritoare, cu un PIB în creştere accelerată, cu o datorie publică în scădere şi perspective minunate. Cel puţin raportat la regiune. Asta ar fi perspectiva cuiva care s-ar uita doar la evoluţiile valutare fără să mai arunce un ochi şi pe raportările macroeconomice care arată cu totul altceva. De pildă, la sfârşitul anului trecut o coroană din Cehia valora 0,1881 lei, un forint era cotat la 0,0144 lei, iar un zlot polonez la 1,121 lei. Pe 7 decembrie 2020, la aproape un an distanţă, vedem un leu apreciat faţă de restul monedelor din regiune, o coroană fiind egală cu 0,1836 lei, un forint cu 0,0135 lei, iar un zlot la 1,089 lei. Sigur, nici leul nu e perfect, s-a depreciat faţă de euro de la 4,779 lei/euro în 31 decembrie 2019 la 4,873 lei/euro la începutul săptămânii (sub 2%). Dar, totuşi, avem un avans de 6% în faţa forintului, aproape 3% în faţa zlotului şi 2,4% faţă de coroana cehilor.

Ţările despre care vorbim se bazează mai mult pe exporturi şi au ales să permită o depreciere a monedelor pentru a le încuraja. Noi, dimpotrivă, am păstrat un leu puternic pentru că mizăm mai mult pe consum (importuri) dar şi pentru că aveam în plus două rânduri de alegeri. De aici şi interesul de care s-au bucurat titlurile de stat în euro listate la bursă. În cadrul ultimei emisiuni Fidelis s-au subscris titluri de stat în lei de 1,3 miliarde lei şi titluri de stat în euro de 1,4 miliarde lei, asta după ce în vară se cumpăraseră titluri de stat în euro echivalentul a 0,8 miliarde lei. Populaţia încearcă să îşi pună la adăpost o parte a economiilor, diversificarea fiind o strategie înţeleaptă în aceste condiţii. Cu recomandări insistente din partea agenţiilor de rating pentru consolidare fiscală (adică creşterea veniturilor-citeşte colectare mai bună plus impozite/taxe mai mari şi scăderea cheltuielilor-citeşte tăieri de sporuri, de salarii la bugetari, reducerea unor prestaţii sociale), cu o datorie care avansează rapid, leul se ţine tare încă pe poziţii mulţumită sprijinului BNR. Dar câtă vreme se va mai putea baza doar pe asta?

Experienţele altor deprecieri post-electorale (1996-1997, 2008-2009) ne arată că procesul nu este unul de durată pentru a nu crea convulsii sociale. E vorba de creşteri accelerate de câteva zile, apoi se aşterne pacea socială la noul nivel agreat de piaţă şi (mai ales) de către BNR. Aşa că cei care nu se mişcă din timp rareori prind ocazia să mai schimbe leii în euro, cursul sare repede şi cine aşteaptă o zi-două ca lucrurile să se liniştească de cele mai multe ori nu iese apoi în câştig din conversia valutară. Rămâne de văzut în 2021 dacă se va păstra modelul deprecierii, dar mai ales cât de mult poate avansa moneda unică europeană peste pragul pshihologic de 5 lei/euro. La bursă, deprecierea leului se va vedea în rezultatele exportatorilor, dar şi în cele ale companiilor care au acumulat datorii mari în euro, iar cotaţiile se vor mişca în direcţia înglobarii acestor tendinţe. Vom asista probabil şi la un număr mai mare de emisiuni de obligaţiuni în euro, investitorii focalizându-se în această perioadă nu doar pe dobândă, ci şi pe conservarea valorii principalului.