OPINII De ce a crescut brusc cererea de euro?

În ultimele zile, casele de schimb nebancare au început să afişeze cursuri de cumpărare cu 1-2% peste cotaţia oficială a BNR, semn că se confruntă cu o cerere în creştere, iar băncile au mărit la rândul lor ecartul dintre cotaţiile de cumpare şi cele de vânzare.

Luni 7 martie, de pildă, la ora prânzului, în Piaţa Unirii din Bucureşti erau case de schimb care ofereau 5,05 lei pentru un euro la cumpărare şi îl vindeau celor interesaţi cu 5,19 lei. Cum cotaţia oficială a BNR fusese de 4,949 în acea zi, o primă de 2% peste cursul oficial la cumpărarea de euro era un fenomen mai rar întâlnit în ultimii ani.

Din păcate, şi casele de schimb bancare urcaseră ştacheta la vânzare zilele următoare. Miercuri dimineaţă, CEC Bank oferea euro la un curs de 5,03 lei, cu o marjă de vânzare de 1,63% peste cotaţia BCE (4,9494), BRD vindea euro cu 5,05 lei, iar Banca Transilvania - cu 5,15 lei (la cumpărare însă, cotaţia era de numai 4,9 lei în acest caz, nicio bancă nu oferă la cumpărare peste cotaţia BNR, cum se întâmplă la multe case de schimb nebancare).

Dorinţa de a avea euro cash a fost alimentată de câteva fenomene care s-au suprapus nefericit în ultima perioadă.

Pe fondul conflictului din Ucraina am avut o depreciere a valutelor regionale în faţa euro în ţările unde băncile centrale permit o fluctuaţie mai mare a cursului (zlotul şi forintul pierduseră în primele zile de conflict din Ucraina câte 5% în faţa euro), iar mulţi români au crezut că asta se poate întâmpla şi aici cu leul, deşi BNR practică o flotare controlată a cursului, şi s-au grăbit să îşi schimbe micile economii pentru a le pune la adăpost. În plus, inflaţia în creştere şi previziunile pesimiste în legătură cu preţurile din energie, suprapuse peste dobânzile puternic real negative, au redus atractivitatea depozitlor la termen în lei.

În plus, incertitudinea din regiune i-a determinat pe mulţi să îşi ţină banii într-o valută mai sigură şi la îndemână în cazul în care ar fi nevoiţi într-o situaţie extremă să plece din ţară (cozile la eliberarea paşapoartelor sunt lungi în această perioadă).

E posibil, de asemenea, ca o parte a refugiaţilor ucraineni care ne tranzitează ţara în drumul lor spre Europa occidentală să fi dorit, la rândul lor, euro, crescând cererea locală.

Cine doreşte să cumpere euro la cotaţii semnificativ mai bune decât în cazul celor oferite la casele de schimb bancare poate alege operaţiunile în cont sau prin internet banking. De pildă, în cazul CEC Bank un euro se vinde cu 4,966 lei, cu o marjă de numai 0,34% peste cotaţia BCE dacă se cumpără prin internet banking şi cu 4,983 la operaţiunile în cont comandate la ghişeu. La Banca Transilvania un euro se cumpără în cont cu 5,001 lei, iar la BRD cu 5,021 lei.

O soluţie avantajoasă sunt programele tip Happy Hour, prin care posesorii de conturi curente pot cumpăra şi vinde euro la cotaţiile oficiale BNR. De pildă, la UniCredit Bank posesorii de conturi Genius pot cumpăraşi vinde valută la cotaţia oficială în intervalul 13.15-14.15 (maxim echivalentul a 1.000 euro, o singură tranzacţie pe zi) iar la Intesa Sanpaolo Bank au acces la "Brunch Exchange" prin internet banking, putând să cumpere/vândă câte 1.500 euro pe zi. Iar valuta, odată cumpărată, poate fi păstrată în cont timp de o lună sub forma unui depozit la termen şi apoi ridicată la scadenţă fără comisioane bancare, dacă nu există o nevoie urgentă de euro.

Per total însă, panica este cel mai păgubos sfătuitor pe timp de criză şi ar fi recomandat să aşteptăm limpezirea situaţiei înainte de a acţiona în orice fel.