OPINII De ce e statul atât de generos la titlurile de stat în euro pentru populaţie?

Începând de astăzi, avem o nouă emisiune de titluri de stat în lei şi euro în cadrul programului Fidelis, iar statul îşi arată generozitatea în ceea ce priveşte dobânzile la euro şi schimbă strategia pe partea economisirii în lei.

Astfel, titlurile de stat în euro cu scadenţa la un an au o dobândă de 3,7%, iar cele la cinci ani - de 5,8%.

Dacă privim la emisiunile precedente, în decembrie 2022 am avut titluri de stat în euro cu dobânzi de 2,7% la un an şi 3,7% la doi ani.

În septembrie 2022 a fost altă emisiune Fidelis, unde dobânzile la euro erau de 1,85% şi 2,65%, iar în iunie anul trecut erau dobânzi la euro de 1,4% la un an şi 2,3% la doi ani. După cum se vede, o creştere graduală a dobânzilor până la nivelul din prezent.

În schimb, autorităţile au decis că nu prea mai au nevoie de lei de la populaţie în această perioadă, astfel încât dobânzile au fost tăiate destul de puternic la cea mai recentă emisiune Fidelis.

Dacă în decembrie 2022 erau emisiuni în lei cu dobânzi de 7,65% la un an şi 8% pe trei ani, acum avem dobânzi de 6,7% la un an şi 7,35% la trei ani, în condiţiile în care inflaţia a fost 15,5% în februarie.

Chiar dacă aceasta este aşteptată să ajungă la o cifră (8-9%) pe finalul anului, cei care investesc în titluri de stat în lei merg de pe acum pe pierdere, şi faţă de inflaţie, şi faţă de ofertele bancare.

Potrivit conso.ro, topul dobânzilor bancare la termen de 12 luni era alcătuit din TBI Bank cu 9,3%, Intesa Sanpaolo cu 8,75%, ProCredit Bank cu 8,6%, Eximbank 8,25%, CEC Bank 8,2%, Alpha Bank, BCR, UniCredit, Techventures Bank cu 8%, etc.

Chiar şi aplicând impozitul de 10% pe dobândă, toate aceste bănci oferă un câştig mai mare deponenţilor decât titlurile de stat la un an din oferta standard (fac abstracţie de oferta de titluri de stat pentru donatorii de sânge - 7,7% dobânda pe an, nu toţi suntem donatori).

Ei bine, la euro lucrurile se schimbă radical. Cele mai mari dobânzi la un an sunt oferite de ProCredit Bank - 3%, EximBank cu 2,65%, Libra 2,5%, OTP Bank cu 2,45% etc. Or, între 3% impozabil (adică 2,7% net) şi 3,7% neimpozabil, cum oferă statul, e ceva distanţă. Că să nu mai vorbim de oferta de 5,8% la cinci ani.

De ce se întâmplă asta?

Dobânzile la lei au scăzut considerabil pentru că statul are alternative la discreţie pentru această resursă. BNR a inundat piaţa cu lichiditate, băncile se înghesuie acum să îşi plaseze resursele în facilitatea de depozit de la Banca Centrală, iar facilitatea de credit este nefolosită, astfel încât leii nu sunt o problemă.

Pe partea valutară, lucrurile se complică însă. Pe de-o parte, marile bănci centrale din SUA şi Europa continuă politica de înăsprire monetară, iar dobânzile sunt majorate, ceea ce face să crească costul resurselor. Pe de altă parte, statul are de refinanţat permanent împrumuturi în valută mai vechi, iar în acest moment costurile cu care România se împrumută în valută sunt în jur de 7%. De ce să nu iei cu 5,8% de la populaţie ca să dai o mână de ajutor la rostogolirea creditelor în valută?

Astfel încât, e de aşteptat ca statul să se zgârcească tot mai mult la dobânzile împrumuturilor în lei de la populaţie în perioada următoare şi să fie tot mai generos la cele în valută, pe care o procură de altfel chiar mai scump când iese pe pieţele externe, "mulţumită" deficitelor mari de cont curent şi comercial, şi poziţiei geostrategice sensibile.