În contextul în care Robor îşi continuă inflexibil creşterea (5,32% era ieri Robor la 6 luni), o declaraţie oarecum surprinzătoare a venit din partea şefului Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) într-un interviu acordat unei publicaţii online.
"O să fiu foarte direct, deşi nu obişnuiesc să mă pronunţ în acest fel. Sfatul schimbării ROBOR cu IRCC nu se potriveşte tuturor. În al doilea rând, cred că este un sfat relativ superficial", spunea Florin Dănescu.
Să afirmi că schimbarea unui indice ajuns la peste 5% cu unul aflat sub valoarea de 2% (1,86% este valoarea IRCC în prezent, calculată pentru T4 2021) nu se potriveşte tuturor şi că este un sfat superficial ridică nişte mari semne de întrebare.
Aparent, raţionamentul e simplu - există un decalaj de 6 luni faţă de realităţile pieţei în calcului IRCC, iar când dobânzile vor scădea lucrurile se vor inversa pentru debitorii legaţi de IRCC în comparaţie cu cei legaţi de Robor (creditele imobiliare mai vechi de mai 2019 sunt legate de Robor, cele mai recente de IRCC).
Ce pare să piardă din vedere reprezentantul ARB este că metodologia de calcul avantajează IRCC (valoarea sa reprezintă o medie a tranzacţiilor din piaţa interbancară pe toate scadenţele şi, cum predomină cele scurte, IRCC va avea o valoarea mai mică decât Robor când se elimină decalajul dintre cei doi indici). Acest fapt devine evident dacă vom compara, de pildă, valorile Robor la 6 luni din trecut cu valorile IRCC din prezent.
Cum creşterea dobânzilor începe să se simtă în rândul debitorilor, iar cei care au luat credite cu dobânzi variabile în ultimii ani se confruntă cu probleme dacă au pornit cu un raport între rată şi venituri prea optimist, băncile se aşteaptă să facă destul de repede provizioane masive. Or, în acest context, nu ar dori să se despartă prea repede de o sursă bună de profit - creditele legate de Robor.
Când ai în faţă ani buni de creştere a dobânzilor, când ciclul economic se inversează, să lansezi maseje îndoielnice privind oportunitatea migrării de pe un indice mai mare pe altul mai mic doar pentru a conserva nişte încasări consistente nu este deloc în regulă pentru imaginea industriei.
Să ne gândim la cineva care este la început cu plata creditului şi cară în spate aproape tot soldul cu care a pornit la drum. Cum ar fi să suporte câţiva ani dobânzi mai mari (care se raportează la sold) doar pentru a nu suferi la inversarea trendului? Păi, chiar şi dacă se inversează trendul dobânzilor, noile procente se vor aplica atunci la un sold diminuat şi vor avea o greutate mai mică decât suportarea în prezent a diferenţei dintre Robor şi IRCC. Cum am subliniat anterior, când vorbesc de diferenţa dintre cei doi indici nu mă refer doar la decalajul de 6 luni, ci şi la metodologia de calcul ce avantajează tot IRCC.