OPINII Deja statul plăteşte mai puţin decât inflaţia pe toate scadenţele

În iunie au fost lansate noi emisiuni de tilturi de stat pentru persoanele fizice în cadrul programului Tezaur. Se pot subscrie titluri pe 1,3 şi 5 ani, randamentele fiind de 2,95%, 3,35% şi 3,65%, în ordinea lungimii scadenţelor. Recent, BNR a estimat că inflaţia va continua să crească în 2021, de la valoarea anualizată de 3,2% din aprilie urmând să urce la 4,1% în decembrie. Or, la 4,1% inflaţie, cine ar dori să piardă nişte bani în termeni reali investind în titlurile Guvernului? Mai mult, sunt destui analişti ce par să se fi pus de acord că inflaţia nu va fi un fenomen tranzitoriu şi că ne vom confrunta o perioadă mai lungă cu creşteri de preţuri după programele masive de stimulare a economiilor mari ale lumii, programe care au oferit însă combustibil băncilor pentru speculaţii în pieţele de capital, preţurile materiilor prime fiind puse acum sub presiune.

Nu m-aş grăbi nici să indic bursele ca cel mai bun antidot la inflaţie, pentru că inflaţia generează scăderea puterii de cumpărare şi asta afectează cererea, deci profiturile pe termen lung. Preţurile de producţie pot fi majorate, dar asta aduce o scădere a vânzărilor chiar şi pentru un monopol şi e greu de crezut că din asta se ajunge la rezultate care să mulţumească pieţele. Este adevărat că acţiunile se descurcă mai bine decât depozitele în inflaţie, dar în niciun caz mai bine decât pariurile tradiţionale împotriva inflaţiei, precum metalele preţioase de pildă.

Spre deosebire de anii 2009-2011 însă, metalele preţioase au o contrapondere serioasă în criptomonede, iar destul de recent o mare bancă de investiţii din SUA anticipa că bitcoinul va depăşi ca şi capitalizare aurul fizic (pentru asta ar trebui să se apropie însă de 150.000 dolari). Din păcate, pentru cei care ar dori să investească în crypto, piaţa seamănă a bulă încă înainte de a se vorbi în gura mare de inflaţie, astfel încât cine ar mai plasa bani cu inima împăcată în aşa ceva?

Pentru cei care au suficienţi bani, pământul agricol poate fi o bună investiţie în viitor, mai ales că preţurile produselor agricole cresc susţinut în mediu inflaţionist. Mă refer la cei care pot cumpăra o exploataţie agricolă în regulă. Pentru restul lumii, care are de la câteva mii la câteva zeci de mii de euro disponibili, cea mai bună protecţie împotriva inflaţiei este...temperarea consumului. Dacă eşti convins că inflaţia va ciupi din puterea de cumpărare a economiilor tale, încearcă să economiseşti mai mult şi să tai din cheltuielile inutile retezând consumul compulsiv. Asta ar compensa în bună măsură diferenţa dintre dobânda oferită la bancă/la trezorerie şi inflaţia reală din economie.

Evident, cea mai proastă opţiune este îndatorarea pe termen lung, la dobânzi variabile, la intrarea într-un tunel inflaţionist de durată. Poate că imobilele îşi vor conserva într-o anumită măsură valoarea în termeni reali, mai ales dacă au o componentă mai pronunţată de lux, dar în mod cert veniturile se vor contracta, iar ratele bancare se vor dilata. Cine vrea să-şi asume aşa ceva într-un orizont de timp de 20 de ani, precum la un credit ipotecar? Sigur, nu e obligatoriu ca inflaţia să fie mare până la scadenţă, dar sunt suficienţi câţiva ani cu dobânzi majorate pentru a ajunge la executari silite.