OPINII Dividendele speciale, o bucurie de scurtă durată la Romgaz

Vestea că Guvernul va solicita companiilor de stat dividende suplimentare a aprins imaginaţia investitorilor la bursă. Mulţi şi-au adus aminte de memorandumul prin care fostul guvern impusese companiilor de stat ca 90% din profit să fie dristribuit ca dividende şi de obligaţia acestora de a vira apoi o treime din rezerve ca dividende suplimentare, cu scuza că oricum stăteau cu banii în titluri de stat şi nu făceau investiţii. Şi în acest an neîndeplinirea planului de investiţii pare să fie pretextul prin care companiilor de stat li se solicită bani în plus, mai exact neîndeplinirea ţintelor de investiţii asumate, Guvernul urmând să examineze în perioada următoare cum s-au descurcat acestea cu bugetele anuale de investiţii. Dincolo de faptul că retorica devalizării companiilor de stat e practicată pe scară largă în Opoziţie dar se uită instantaneu la Putere, mai ales când deficitele bugetare riscă să scape de sub control, chiar ar fi de bun augur pentru cotatiile la bursă acordarea unor dividende suplimentare?

Practica ultimilor ani spune că da, dar asta numai pe termen scurt, pentru că atractivitatea companiilor pe termen lung suferă. Faptul că se pierde din rezerve va determina companiile astfel jumulite să se împrumute anii viitori pentru a realiza investiţiile necesare, iar dobânzile plătite la împrumuturi vor diminua profitul raportat, deci implicit dividendele viitoare. Ca de fiecare dată când vine vorba de bani la buget, Hidroelectrica şi Romgaz ies primele în faţă. Asta pentru că sunt mari, foarte profitabile, iar ponderea statului în acţionariat e majoritară. Dacă de dividendele suplimentare de la Hidroeletrica nu se poate profita direct la bursă (eventual ocolit, prin dividedele plătite de Fondul Proprietatea anul viitor, FP având 20% din Hidroelectrica), la Romgaz, care este listată, lucrurile stau cu totul altfel, oricând se poate convoca o AGA care să aprobe noi sume către acţionari.

Conform raportului anual, "grupul Romgaz a realizat investiţii în valoare de 891,6 milioane lei în 2019, realizările fiind cu 25% (296,9 mil.lei) mai mici decât cele aferente anului 2018 şi reprezintă circa 67% din valoarea investiţiilor programate". Dacă investiţiile sunt mai mici cu 33% decât cele programate, atunci ar mai fi în jur de 450 milioane lei păstraţi pe undeva prin visteria companiei, care ar putea fi eventual mobilizaţi pentru dividende suplimentare. Cum profitul din 2019 a fost de aproape 1,1 miliarde lei (2,85 lei/acţiune), adăugarea echivalentului a 40% din acesta spre dividendele suplimentare ar aduce 1,1 lei în plus la dividendul deja anunţat (1,61 lei/acţiune). Asta dacă toată această sumă ar lua calea dividendelor suplimentare. Dacă doar jumătate ar fi îndreptată spre buzunarele acţionarilor, un scenariu mai plauzibil având în vedere şi declaraţii ale premierului în acest sens, am avea 0,8 lei în plus la dividend, deci 2,4 lei/acţiune în total la Romgaz. Oricum ar fi, sub cei 4,17 lei din 2019 sau aproape 6 lei din 2018 (4,99 lei dividendul normal plus 1,86 lei dividend suplimentar). Oricum, lumea s-ar bucura şi ar fi rost de ceva creşteri ale cotaţiilor SNG pe termen scurt, dar nu va aşteptaţi la miracole, cu toate corecţiile aduse de pandemie preţul acţiunilor nu este decât cu vreo 20% sub maximele istorice, într-un an în care emitentul a avut profit mai mic, preţul gazelor a scăzut abrupt, iar dividendul nu mai e ce era cândva (cel puţin până acum).

Întrebarea de 100 de puncte este dacă Guvernul ar putea adăuga ceva şi din rezervele de 1,587 miliarde lei ale companiei (echivalentul a 4 lei/actiune) pentru fondul de dividende. Dacă e să ne luăm după declaraţiile de până acum, nu va fi vorba de aşa ceva. Dar poţi să ştii cât de mare va fi gaura din bugetul public la trimestrul al doilea? Oricum, faptul că dividendul votat în acest an plus echivalentul distribuirii tuturor rezervelor Romgaz spre dividende abia ar ajunge în apropierea dividendului pe acţiune din 2018 ar trebui să ne dea de gândit. Rata de înlocuire a rezervelor de gaz a ajuns la 40%, de la 323% în 2012 şi 102% în 2016. În ritmul acesta ar trebui ca sume tot mai mari să fie direcţionate spre explorări, pentru a nu epuiza tot gazul în 10-15 ani de exploatare, aşa că dividendele viitoare vor avea de suferit destul de mult dacă azi se decide încă o dată mulgerea la sânge a companiei.