OPINII Impactul întâzierii implementării tehnologiei 5G asupra economiei naţionale

În analizele mele asupra neputinţei României de a implementa tehnologia 5G am avut în vedere, preponderent, impactul asupra "telecomunicaţiilor". Unul dintre ultimele obstacole în calea tehnologiei 5G este "legea 5G" prezentată în 4 august 2020 care a condus la eşecul licitaţiei din acest an. Acest proiect de lege, care prevede, în premieră, autorizarea furnizorilor de echipament de reţea, deşi nu are în vedere un anumit furnizor de echipament, vizează evident fabricanţii chinezi. După cum spuneam am analizat efectele interzicerii fabricaţilor chinezi preponderent asupra pieţei telecomunicaţiilor - miza interzicerii fabricanţilor chinezi fiind de circa 1miliard de euro, cheltuieli în plus pe care trebuie să le suporte în primă instanţă operatorii de comunicaţii mobile, care evident se vor transfera consumatorilor, societăţii. (https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-08-25T15:39:00%2B03:00&max-results=7&start=2&by-date=false)

La acestea, spuneam că se mai adaugă întârzieri în implementarea şi adoptarea tehnologiei 5G, în digitalizare şi impact asupra economiei fără a încerca o evaluare a acestui impact.

Un recent studiu, octombrie 2020, efectuat de firma de consultanţă Assembly

(https://www.assemblyresearch.co.uk/press-comments/romania-5g-delay) a sugerat ideea de a lua în considerare şi impactul întârzierii implementării tehnologiei 5G asupra economiei naţionale.

2. Strategia 5G pentru România

(https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/Strategia-5G.pdf)

Studiul Assembly analizează acest impact pe baza Strategiei 5G pentru România, care propune ca în orizontul anului 2025 în România să beneficieze de acoperire cu servicii 5G:

- toate centrele urbane funcţionale, adică 54% din populaţie, sau circa 11 milioane locuitori

- neîntreruptă pe întreaga lungime a autostrăzilor, drumurilor expres şi căilor ferate modernizate, finalizate la data adoptării prezentei; (Care căi ferate modenizate?)

- aeroporturile internaţionale, porturile maritime şi fluviale, acoperite indoor şi outdoor în scenariul de comunicaţii tip maşină;

- primele 10 parcuri industriale din România (din punct de vedere al cifrei de afaceri), acoperite indoor şi outdoor în scenariul de comunicaţii tip maşină.

Beneficiile implementării tehnologiei 5G estimate în Strategia 5G pentru România sunt:

- 4,7 miliarde euro şi crearea a peste 252.000 locuri de muncă, prin efectele de multiplicare;

- "transformarea mijlocită de investiţiile în IoT şi digitalizarea industrială în România vor aduce creşteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la US$3,7 miliarde în 2020 la US$9 miliarde în 2026. Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026".

Aceste obiective erau propuse în vara anului 2019 sub spectrul OUG114/2018 şi în plin proces de pregătire a licitaţiei 5G, care trebuia să aibă loc spre finele anului trecut. Licitaţia a fost amânată pentru anul 2020, pentru ca "legea 5G" să provoace o nouă amânare, sine die. Prin aceste amânări succesive este evident că termenele propuse nu mai sunt de actualitate.

2. Concluziile studiului Assembly

Studiul Assembly, pornind de la obiectivele impuse prin Strategia 5G pentru România, pune în evidenţa efectele, pierderile pe care economia naţională le-ar suferi în eventualitatea interzicerii fabricanţilor chinezi şi a înlocuirii în cinci ani a echipamentelor instalate de aceştia:

- trei ani întârziere în dezvoltarea tehnologiei 5G, ţinând seama că termenele pentru înlocuirea echipamentelor instalate sunt similare cu restricţiile din Marea Britanie. Întârzierea va avea impact asupra eficienţei industriei, competitivităţii globale, beneficiiilor economice asociate tehnologiei 5G;

- instalarea tehnologiei 5G va încetini, astfel că este posibil ca economia să rateze beneficiile tehnologiei 5G în anii 2022, 2023 şi 2024, operatorii trebuind să încheie acorduri de aprovizionare cu alţi furnizorii. Este posibil să apară deteriorări pe termen lung a poziţiei globale a României, avându-se în vedere, cred, digitalizarea, clasamentul DESI;

- 2,56 miliarde euro pierderi pentru întreaga economie, în condiţiile menţionate: trei ani întâziere, pierderea beneficiilor economice asociate tehnologiei 5G în anii 2022, 2023 şi 2024. Din cele 2,56 miliarde euro, 1,41 miliarde euro reprezintă pierderi strategice, operaţionale, beneficii pentru consumatori şi terţe părţi pe verticale cheie precum auto, asistenţă medicală, transporturi, utilităţi. Restul de 1,15 miliarde euro reprezintă beneficii pierdute de societate, mediu şi productivitate;

- Dacă perioada în care ar trebui eliminat echipamentul instalat de fabricanţii chinezi ar scădea, se poate presupune că ar creşte costul înlocuirii echipamentului dar şi întârzierea dezvoltării tehnologiei 5G. Orice întârziere suplimentară în dezvoltarea tehnologiei 5G va avea ca efect reducerea în continuare a beneficiilor economice ale acesteia.

- 2 miliarde euro costul înlocuirii echipamentului dejà instalat de fabricanţii chinezi.

3. Comentarii la studiul Assembly

În graficul alăturat, cu albastru este prezentată evoluţia beneficiilor economice rezultate în urma introducerii tehnologiei 5G conform studiului Assembly, totalul fiind însă de euro4,3 miliarde şi nu euro4,7 miliarde cât prevede Strategiei 5G pentru România. Pierderile pentru cei trei ani de întârziere 2022, 2023 şi 2024, sunt figurate cu roşu şi totalizează euro2,56 miliarde, potrivit Assembly. Pentru un total de euro4,7 miliarde aceste pierderi ar fi de euro2,8 miliarde.

Sursă: Assembly

Ţinând seamă de faptul că primele lansări comerciale de servicii 5G au avut loc în anul 2019 (Vodafone, RCS&RDS şi Orange) este greu de crezut că pentru cei trei ani menţionaţi, 2022, 2023 şi 2024, nu vor fi beneficii economice. Operatorii vor fi preocupaţi de înlocuirea echipamentului instalat de furnizorii chinezi (2 miliarde euro, 5 ani, 4 operatori) astfel că vor investi mai puţin în dezvoltarea reţelelor 5G, totuşi, vor continua, la un ritm scăzut, dezvoltările 5G începute, stimulat şi de cererea de servicii din perioada postcriza sanitară.

Cum unii dintre operatori ar putea închide reţelele 3G (În mai 2016, grupul Vodafone anunţa inchiderea în anul 2020 a reţelelor sale 3G din Europa - terminarea Project Spring, £19 miliarde, lansat în 2013 - astfel că va închide şi reţeaua 3G din România), costul înlocuirii echipamentului instalat de furnizorii chinezi de euro2 miliarde ar putea fi mai mic. Mai mult, s-ar putea ca forţarea operatorilor de a înlocui echipamentul furnizat de fabricanţii chinezi să-i determine pe aceştia să închidă reţelele 3G (2G ?) mai repede decât au planificat pentru a reduce aceste costuri şi a elibera spectrul din banda de 2,1MHz.

De menţionat că ANCOM urma să acorde la licitaţia 5G spectru în cinci benzi de frecvenţe dintre care doar două, 700 MHz şi 3,4-3,8GHz, sunt benzi 5G, nu cinci conform Assembly, restul de trei reprezintă spectrul rămas de la licitaţia 4G, care, desigur, poate fi folosit şi pentru tehnologia 5G.

Ar mai fi de spus că nu cred că cifrele prevăzute în Strategia 5G pentru România (euro4,7 miliarde beneficii, etc.) ar fi rezultatul gândirii vreunei somităţi economice din guvernarea anterioară, ci, probabil, au fost determinate din evaluările făcute la nivel european (euro113 miliarde) şi corelat cu ponderea economiei noastre. Ca atare, ar trebui privite cu oarecare rezerve.

4. Ce ar trebui făcut?

România, şi nu numai ea, se află într-o criză economică provocată de criza sanitară - PIBul a scăzut puternic -10,5% în trimestrul II 2020 faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, şi probabil că scăderea va continua, economia intrând în recesiune. Ca atare guvernanţii ar tebui să caute surse, soluţii pentru creştere economică. Pe de altă parte "telecomunicaţiile" au fost privite mereu drept motor de creştere economică, existând o relaţie între penetrarea Internetului şi creşteraa PIB-ului, şi, în ultima vreme, şi de digitalizare, mai ales prin tehnologia 5G.

În plus, pandemia de coronavirus a prefigurat o nouă economie, societate - digitală: lucrul de acasă, educaţie online, telemedicină, relaţionare online cu autorităţile, etc. în care noile reţele 5G vor avea un rol important, constituind suportul şi stimulatorul acestor activităţi.

Ca atare, guvernaţii ar trebui să profite de oportunitatea numită tehnologia 5G (investiţii: euro1 miliard/reţea, noi servicii, digitalizare, etc.) pentru a încerca să oprească declinul economic şi să construiască un plan de redresare economică pornind de la aceasta.

Ce ar trebui făcut?

Reînfiinţarea ministerului "telecomunicaţiilor" pentru depăşirea blocajului (tehnologia 5G, etc.), accelerarea digitalizării şi creştere economcă. Din noiembrie 2019 "telecomunicaţiile" româneşti nu mai sunt guvernate, problemele majore fiind blocate. Este evident rezultatul lipsei unei voci puternice şi argumentate a telecomunicaţiilor la masa guvenului, a unui ministru al telecomunicaţilor!

Strategia 5G pentru România ar trebui rescrisă, adaptată condiţiilor actuale.

Astăzi, spre finele anului 2020, Strategia 5G pentru România se află în aceiaşi formă de acum un an şi jumătate. De atunci multe s-au schimbat, mai ales contextul în care aceasta a fost elaborată - atribuirea de frecvenţe pentru comunicaţii mobile (5G, 3G) era privită atunci doar ca o modalitate de a aduce bani la buget - euro1 miliard (5G), respectiv euro2 miliarde (3G).

În România aflată în criză economică indusă de criza sanitară, tehnologia 5G trebuie privită ca o posibilitate de reducere a decalajului digital, de salt digital al ţării noastre (a se vede DESI2020), de creştere economică. Ca atare Strategia 5G pentru România ar trebui să aibă în vedere stimularea adoptării noi tehnologii cât mai repede.

Eliminarea blocajelor din calea tehnologiei 5G

Am în vedere, în primul rând, retragerea proiectului de "lege 5G" pentru reconciliere cu piaţa "telecomunicaţiilor". La fel ca anul trecut, când după retragerea prevederilor "telecom" din OUG114/2018 a urmat reconcilierea guvernanţilor cu piaţa, şi în acest an va urma detensionarea relaţiilor retrăgând proiectul de lege 5G. Aceasta ar trebui însoţită de soluţionarea problemei securităţii noilor reţele 5G, o soluţie fiind prezentată în 8 octombrie 2020 pe blogul meu (https://nicolaeoaca.blogspot.com/).

Apoi, rezolvarea problemei autorizării construirii infrastructurii - ghişeul on-line unic pentru autorizare infrastructură funcţional înainte de licitaţie! Licenţele 5G fără autorizaţii de construire (site-uri antene, instalări fibră optică) nu au nicio valoare! (Experienţa RoNet!) Conform documentaţiei licitaţiei noile frecvenţe 5G necesită instalarea a multe zeci de mii de noi site-uri (antene) pentru fiecare reţea, care vor trebui interconectate, însemnând tot atâtea autorizări pe care nici Strategia 5G pentru România şi nici actuala guvernare nu le-a avut în vedere. A se vedea analiza mea din 25 septembrie 2020 publicată la (https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-10-05T16:31:00%2B03:00&max-results=7)

Stimularea adoptării/implementării tehnologiei 5G

Este vorba, în primul rând, despre condiţii atractive pentru cumpărătorii noilor licenţe de frecvenţe: preţuri de pornire atractive, adecvate reducerii decalajului digital, care să "scoată" România din coada clasamentului DESI. De exemplu, oferirea gratuită a spectrului însoţită de obligaţii de acoperire naţională rapidă şi de angajamentul guvernului în utilizarea noii tehnologii ar putea produce un salt digital; plata taxelor de licenţiere în timp rezonabil, câţiva ani, dacă totuşi licenţele nu se vor oferi gratuit, pentru a stimula implementarea şi adoptarea rapidă a tehnologiei; tarife de utilizare a spectrului rezonabile - reduse la jumătate.

Apoi, stimularea adoptării serviciilor 5G. Utilizarea noii tehnologii în entităţile de stat (administraţie, companii, etc.) din cultură, educaţie, sănătate, transport, energie, oraşe inteligente, etc. va fi hotărâtoare în accelerarea dezvoltării reţelelor 5G şi reducerea decalajului digital. Strategia 5G trebuie pentru România trebuie să prezinte angajamentul ferm al executivului în folosirea serviciilor propuse de tehnologia 5G în toate entităţile de stat pentru creşterea eficienţei, şi transformare digitală.

În fine, este vorba despre stimularea proiectelor pilot bazate pe tehnologia 5G. Strategia 5G trebuie pentru România ar trebui să prevadă stimularea de proiecte pilot pe baza noii tehnologii 5G (oraş inteligent, sănătate, transport, etc.), susţinute financiar de către guvern cum se obişnuieşte prin alte ţări.

Dacă aceste probleme se vor rezolva rapid (ianuarie-februarie 2021) am putea avea licitaţie 5G în prima parte a anului 2021 şi premize pentru o implementare de succes a noii tehnologii, evitând, astfel, pierderile menţionate mai sus.