OPINII Politicieni, lasaţi ANCOM în pace!

ANCOM, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, a fost o instituţie greu încercată, supusă mai tot timpul presiunilor politice. Să amintim de denumirile sub care a funcţionat: ANRC, care a devenit ANRCTI, apoi ANC şi în fine ANCOM, pentru a putea fi schimbată conducerea (preşedintele) acesteia, fapt care a atras atenţia Comisiei Europene, aceasta introducând în reglementari protecţia conducătorilor la presiunile politice, inspirate de ce s-a întâmplat în România.

• Acordul României cu Comisia Europeană din 2009 a asigurat stabilitate ANCOM

Ultima schimbare, din 2009, a dus şi la un acord al României cu Comisia Europeană, prin care conducerea autorităţii era propusă de guvern, aprobată de preşedintele ţării, răspunzând pentru activitatea sa în faţa parlamentului - cele "trei forţe", mecanismul tripartit, care avea să menţină echilibrul. Sub echilibrul celor "trei forţe", ANCOM a devenit o instituţie care a câştigat încrederea pieţei prin prestaţia sa, prin echipa de specialişti bine pregătiţi, prin cultura organizaţională, stimulând crearea de pieţe competitive, cu servicii de calitate şi tarife adecvate puterii de cumpărare a românilor. Să aminitim că în această perioadă fastă ANCOM a funcţionat fără vice­preşedinţi. Doar cu preşedintele Cătălin Marinescu!

• OUG nr. 33/27 din aprilie 2017 încalcă acordul cu CE şi destabilizează ANCOM

A venit anul 2017, când Cătălin Marinescu, singurul preşedinte ANCOM care a reuşit să aibă un mandat întreg graţie mecanismul tripartit şi-a terminat mandatul. Guvernul PSD de atunci, condus de Sorin Grindeanu, refuza sa-i acorde un al doilea mandat, deşi rezultatele foarte bune îl recomandau, şi de aici au început problemele.

Primul pas a fost să se strice echilibrul celor "trei forţe", mecanismul tripartit. A fost încălcat acordul cu Comisia Europeană fiind eliminat preşedintele ţării din acest mecanism tripartit prin OUG 33/27 din aprilie 2017 emisă de guvernul Grindeanu. În virtutea acestei ordonanţe, guvernul propunea şi parlamentul aproba numirea preşedintelui ANCOM, ambele fiind sub control PSD. Aşa a fost numit de guvern şi votat de parlament în 12 mai 2017 Adrian Diţă şi odată cu acesta a început o perioadă nefastă în istoria ANCOM - echipa executivă concediată, profesionişti daţi afară, procese lungi, despăgubiri, tensiuni etc. pentru a putea angaja clientela politică. Singurul fapt pozitiv a fost numirea de către guvernul condus de Mihai Tudose, în 12 septembrie 2020, în funcţia de vicepreşedinţi ANCOM a lui Eduard Lovin şi Bogdan Iana, specialişti din echipa executivă a preşedintelui Cătălin Marinescu, ambii concediaţi de către noul preşedinte Diţă. Aveau să fie votaţi de parlament în 11 octombrie 2017, cu un mandat de şase ani. Pe lângă bulversarea activităţii ANCOM, mandatul preşedintelui Diţă s-a mai caracterizat şi prin decizii controversate (îngheţare tarife interconectare, amânare verificări obligaţii de acoperire 4G, 5G în 2018 etc.). Ca urmare a presiunilor, în 20 octombrie Adrian Diţă demisiona din funcţia de preşedinte, încheind o periodă sinistră din istoria ANCOM.

În 7 noiembrie 2017, Sorin Grindeanu era numit preşedinte al ANCOM prin hotărârea parlamentului şi în baza OUG 33/2017, dată chiar de acesta. A avut un mandat liniştit privind adesea cu jind la scena politică la care ar vrea să revină.

O primă concluzie - odonanţa de urgenţă OUG 33/2017, care a încălcat acordul cu Comisia Europeană, a adus arbitrarul şi a favorizat imixtiunea politică.

• Iminenta plecare a preşedintelui Grindeanu tulbură apele

În 18 august 2020 avea să apară un nou atac asupra ANCOM. Ca urmare a posibilei plecări a preşedintelui Sorin Grindeanu, un parlamentar controversat din PSD avea să propună un proiect de lege prin care urma să se înfiinţeze în ANCOM un "comitet de reglementare" care să aprobe reglementările emise de autoritate! Comitetul urma a fi format din 7 membri, între aceştia fiind incluşi preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi.

Iniţiativa legislativă deschidea calea politicienilor de a accede la posturi bine plătite din care să poată influenţa deciziile ANCOM, elimina restricţia ca membrii partidelor politice să fie numiţi în cadrul conducerii ANCOM şi relaxa calificările obligatorii pe care aceştia trebuie să le deţină pentru a accede la aceste funcţii.

Urmare a scandalului creat, proiectul de lege avea să fie retras rapid, în 20 aug 2020, şi înlocuit în aceiaşi zi cu altul, într-un context mai cosmetizat.

Acum, iniţiatorii erau din mai multe partide - PSD, PNL, PMP, Pro-România şi Minorităţi, şi necontroversaţi. Din noul proiect de lege erau eliminate prevederile care ar fi permis celor 7 membri să facă parte din partide politice, să nu poată răspunde penal ori să ocupe funcţiile chiar şi cu studii din domeniul ştiinţelor sociale. Semn că se doreşte cu ardoare. Noul proiect de lege urmează a fi dezbătut tot în procedură de urgenţă.

Este evident o imixtiune grosolană a politicului în viaţa autorităţii cu scopul de a asigura posturi clientelei politice facilitată de OUG 33/2017, ordonanţa guvernului Grindeanu.

• Care ar putea fi contribuţia "comitetului de reglementare"? ZERO!

Activitatea de reglementare pe care ar vrea să o reglementeze "comitetul de reglementare" constă în analize de piaţă şi impunerea/retragerea de obligaţii operatorilor, recalculare tarife (terminare, interconectare, monitorizare, utilizare, ...), alocare resurse limitate (licitaţii spectru etc.), autorizare, transpunerea legislaţiei europene, monitorizare etc. Toate acestea se fac transparent, prin consultare publică, unori ANCOM angajând consultanţi. Pentru a lua decizii în cunoştiinţă de cauză ar trebui ca membrii "comitetului de reglementare" să aibă o bună înţelegere a pieţei, cunoştinţe serioase economice, juridice, de telecomunicaţii etc. Ar trebui să fie personalităţi gen Martin Cave (London School of Economics) sau Roger Noll (Stanford University). Cam greu de găsit în România!

Oare câţi dintre cei trimşi de partide în comitete (Telekom, Radiocomunicaţii etc.) au o astfel de pregătire? Probabil niciunul! De regulă, partidele trimit în diverse comitete clientela de partid, rude, secretare etc. care nu prea au multe în comun cu entitatea sau afacerea respectivă.

Oare la profesorul Cave sau la profesorul Noll să se fi gândit autorii celor două proiecte de lege atunci când le-au scris? Mă tem că nu. Mă tem ca nici nu au auzit de aceştia, deşi vor să legifereze în telecomunicaţii. Mai degrabă s-au gândit la "profesorii" din partid, la clientela de partid.

Oare aceşti "specialişti de partid" se pricep, înţeleg măcar despre ce este vorba? Mă tem că nu! Dacă se pricepeau erau angajaţii ANCOM sau ai unui operator de telecomunicaţii.

Care să fie atunci contribuţia acestor "specialişti", în afară de încasarea tantiemei? ZERO!

• Care ar fi costurile "comitetului de reglementare"? 1 milion lei anual!?

De regulă, membrii unor astfel de comitete primesc drept onorariu pentru contribuţia lor la propăşirea entităţii un procent din salariul preşedintelui. In cazul nostru, preşedintele ANCOM are un salariu net de 44.000 lei /lună conform informaţiilor din presă.

Astfel, la un procent de 10% (nu este o valoare mare!) ar rezulta 4.400 lei/lună net sau circa 8.000 lei brut. Pentru cei 7 membri ai noului consiliu, ANCOM ar trebui să cheltuiască în plus circa 55.000 lei pe lună sau circa 650.000 lei anual. La un procent de 15% ar rezulta un milion de lei pe an! Aceşti bani vor fi luaţi, desigur, de la operatori care, desigur, îi vor lua de la românii utlizatori de sevicii de "telecomunicaţii" prin tarife mărite.

• Greşelile guvenului Orban

Dacă guvernul Orban abroga/retrăgea OUG 33/27 aprilie 2017 nu am mai fi avut "bâlciul" din aceste zile. Să nu se fi ştiut, oare? Sau, poate vor să o folosească?

Dacă ministerul "telecomunicaţiilor" nu ar fi fost desfiinţat, prim-ministrul Ludovic Orban ar fi ştiut de la ministrul telecomunicaţiior de capcana OUG 33/2017 şi ar fi evitat această situaţie, dacă nu cumva guvernaţii de azi sunt complici la acest atac asupra ANCOM! Întâmplător, sau nu, printre iniţiatorii noii versiunii găsim şi un liberal!

• Anulaţi OUG 33/2017 pentru revenirea la acordul cu Comisia Europeană, la normalitate!

Domnilor guvernanţi, "anulaţi" imediat efectul OUG 33/27 din aprilie 2017, pentru a reveni la cadrul instituţional echilibrat agreat cu Comisia Europeană, la mecanismul tripartit.

Domnilor politicieni, lăsaţi în pace ANCOM! Nu distrugeţi ce încă mai funcţionează în România! Avem nevoie de o piaţă a "telecomunicaţiilor" competitivă care să ajute România să depăşescă cât mai bine criza economică provocată de criza sanitară.

Articol preluat de pe http://nicolaeoaca.blogspot.ro