OPINII Populaţia împrumută statul mai scump decât băncile, iar băncilor le place asta

Până de curând ne deprinseserăm ca populaţia să aibă randamente mai mici când mergea să împrumute statul, decât alte entităţi din zona financiară. Fie că asta se întâmpla direct la ghişeul Trezoreriilor - să spunem că emisiunile de titluri de stat pentru populaţie au şi fost eliminate câţiva ani buni -, fie la cel al băncilor - titlurile de stat cumpărate din piaţa secundară aveau oricum randamente mai mici decât la emitere, pentru că interveneau comisioanele băncilor. Ei bine, luni 8 iulie am văzut defilând situaţia inversă - populaţia are la dispoziţie instrumente cu randamente mai bune la scadenţe comparabile şi cu toate astea băncile se bat pe oferta statului. Mai exact, Ministerul Finanţelor a adunat luni 998 milioane lei, aferente unei emisiuni scadente în 2022, aproape dublu faţă de volumul de 500 milioane lei programat, la o dobândă anuală de 3,85%. Rata cuponului a fost de 4%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,85%. Din valoarea adjudecată de 998 milioane lei, suma oferită de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 830 milioane lei, iar ofertele necompetitive au totalizat 68 milioane lei. Ei bine, tot luni, cine venea la sediile Trezoreriei găsea dobânzi de 3,50% pentru titlurile de stat cu scadenţa la un an, pentru cele cu scadenţa de doi ani dobânda urca la 4%, pentru cele pe 3 ani la 4,5%, la ti-tlurile pe 5 ani avem 5%. Cu alte cuvinte, la scadenţe comparabile este cu jumătate de procent mai rentabil să împrumuţi statul din postura de per-soană fizică decât din cea de bancă sau client al acesteia. Iar băncile chiar s-au bătut pentru a-şi asigura această postură umilitoare, aducând bani de două ori mai mulţi decât ofertă... Lăsând gluma la o parte, "foamea" băncilor se explică (şi) prin schimbarea de pers-pectivă după înlocuirea şefului PSD. Retorica anti-bănci a fost brusc sugrumată, de legile care să plafoneze dobânzile sau să limiteze executările silite nu se mai aude nimic, conducerea BNR a fost reconfirmată. Cum să nu sărbătoreşti asta cu un puseu de cerere la licitaţiile Finanţelor?

Cât va mai ţine această asimetrie? E foarte posibil ca tot restul anului 2019 populaţia să câştige mai bine decât băncile prin intermediul Trezoreriei, câştiguri care, în plus, nu sunt impozitate. În aceste condiţii, nici nu ar mai avea rost să facem comparaţii între depozitele la termen ale băncilor şi randamentele titlurilor de stat. Câtă vreme băncile cumpără titluri de stat la dobânzi mai mici decât populaţia este greu de crezut că vor atrage bani în depozite la dobânzi comparabile cu cele ale titlurilor de stat. Exceptând situaţiile în care şi-au propus să se recapitalizeze, caz în care pot urca ştacheta peste concurenţă şi în apropierea ofertelor de titluri de stat. O astfel de po-ves-te s-a petrecut când Banca Româ-nească se pregătea să îşi schimbe proprietarul şi avea nevoie de bani în conturi să arate cât mai bine şi, mai recent, când Piraeus Bank s-a vândut şi imediat după achiziţia de către un fond american de investiţii a demarat o campanie cu premii în...dolari de argint şi dobânzi de 3% la 5 luni.