OPINII Rusia - noi realităţi (III)

• Capacitatea militară a Rusiei

La finalul anului 2015, forţele armate ale Rusiei numărau(1), la populaţia Rusiei de 142,4 milioane locuitori, 47 milioane care erau apţi pentru serviciul militar. Anual, 1,4 milioane tineri ating vârsta de încorporare. Personal militar activ numără 766 mii persoane, iar cel activ în rezervă 2,5 milioane persoane.

Forţele terestre includ principalele tipuri de tancuri, plus tancurile uşoare şi distrugătoarele de tancuri, fie pe şenile sau tractate. Vehiculele de luptă includ transportoarele blindate de trupe şi vehiculele blindate de infanterie. Dotarea cuprinde: tancuri - 15.398; vehicule blindate de luptă - 31.298; tunuri autopropulsate - 5.972; piese diverse de artilerie - 4.625; lansatoare multiple de rachete - 3.793

Forţele aeriene (cifrele includ atât avioanele cât şi elicopterele aflate în componenţa tuturor categoriilor de forţe) sunt următoarele: total avioane şi elicoptere - 3.547, din care: avioane de vânătoare/intercepţie - 751, avioane de transport - 1.124, avioane de antrenament - 370; elicoptere - 1.237 şi elicoptere de atac - 478.

Forţele navale (la categoria port-avioane sunt incluse şi navele purtătoare de elicoptere. Puterea navală totală include şi toate navele auxiliare cunoscute) sunt următoarele: total nave - 352; port-avioane - 1; fregate - 4; distrugătoare - 12; corvete - 74; submarine - 35; nave pază de coastă - 65; nave pentru deminare sau care pun mine - 34.

Resurse de petrol constau în: producţia de petrol - 10.110.000 bb/zi; consum propriu - 3.200.000 bb/zi; total rezerve confirmate - 80.000.000 bb/zi.

Resursele logistice sunt alcătuite din: forţa de muncă activă- 75,4 milioane persoane; număr nave marina comercială - 1.143; porturi şi terminale importante - 7; aeroporturi - 1.218

Una dintre marile noutăţi în armamentul individual standard al trupelor de infanterie este noul Kalaşnikov AK-12, parte integrantă a echipamentul denumit RATNIK ("luptătorul"). AK-12 a fost modelul preferat competitorului AEK-971 (este produsă la fabrica Degntiarev din oraşul Kvorov, la 150 km de Moscova). În materie de aviaţie, vârful de lance îl constituie "cuplul" SU-35 (Su-27M) şi SU-37 "Super Flanker", combinat cu noul tip de avion de luptă din generaţia a cincea Su-T 50), care ar putea să intre în curând pe linia de fabricaţie. Se preconizează fabricarea unui enorm avion de transport (cu tehnologie Stealth), care va putea trnsporta 7 tancuri (sau peste 200 t) cu viteză supersonică. S-a anunţat deja intenţia de a fi creată până în 2024 o flotă cu 80 de asemenea avioane tip PAK TA, astfel încât să fie posibilă deplasarea simultană a 400 de tancuri în orice punct al lumii.

În funcţie de surse, numărul tancurilor T-90 este între 750 şi 1.000; acest tanc este şi unul dintre produsele de export de succes (Algeria, Azerbadjian, Turkmenistan, Venezuela şi India, cu 620 de tancuri importate). Versiunile sunt: T-90 tanc de comandă, T-90S (varianta de export tanc de comandă), T-90 Beeshma produs sub licenţă de armata indiană, T-90A (variantă îmbunătăţită cu un motor de 1.000 cai-putere - sunt operaţionale 400 de unităţi), T-9-MS Tagil (o altă versiune mai nouă, care are o nouă structură a blindajului, două motoare care dezvoltă o putere de 1130 cai-putere, urelă nouă, un nou tip de tun şi cu îmbunătăţiri la sistemele de ochire), BMR-3M - vehicul blindat pentru deminare, MTU-90, vehicul blindat pentru construcţia de poduri, poate desfăşura un pod metalic deasupora tranşeelor sau cursurilor de apă în orice condiţii atmosferice, IMR-3, vehicul de luptă pentru trupele de geniu şi BREM-1M, vehicul blindat de recuperare şi sprijin în luptă pentru tancurile grele T-90S. În plus, din 2017 este anunţată intrarea în stadiul operaţional a celui mai nou tip de tanc de luptă, "Armata", prezentat public pentru prima oară în 2015.

Sunt în curs de realizare două elicoptere de luptă (ambele mereu citate în lista celor mai bune 10 din lume): Mil Mi-28 (nume cod NATO "Havoc") şi Kamov Ka-50/KA-52. Primul este un elicopter cu două locuri destinat luptei împotriva blindatelor, iar al doilea (cu o viteză de 350 km/oră şi o rază de acţiune de 250 km) poate duce diverse tipuri de rachete, de la AA11, aer-aer (de folosit în acţiuni împotriva altor elicoptere de atac) sau 12 rachete anti-tanc cu ghidaj laser "Vikhs".

Din august 2015, au fost livrate forţelor armate ruse din enclava Kaliningrad, din Marea Baltică şi către cele aparţinând Comandamentului strategic Sud (care include Flota Mării Negre şi dispozitivul militar din Crimeea) a unor sisteme "Borisoglebsk 2" - un complex multifuncţional, sistem unificat tactic folosit pentru prima oară în Siria, special conceput pentru sistemul integrat automatizat C41 (comandament, control, comunicaţii, informatică, cercetare şi inter-operabilitate), folosit în războiul radio-electronic (Electronic Warfare); acesta poate ataca şi neutraliza sistemele electronice ale avioanelor adverse şi, în acelaşi timp, poate proteja sistemele de navigaţie ale avioanelor ruseşti, de asemenea poate asigura protecţie împotriva radarelor de supraveghere inamice. Ţintele sale principale sunt radarele de detectare la sol sau aeriene (AWACS) sau reţelele radio şi de telefonie mobilă. În ceea ce priveşte capacitatea de protecţie a trupelor proprii, sistemul (cu o rază de acţiune între 100-150 km) este în stare să neutralizeze bombele inteligente lansate de avioanele inamice. Cu ajutorul sub-sistemului Treker care funcţionează împreună cu reţeaua GOLANASS/Gps, asigură o supravegherea automată a tuturor ţintelor staţionare sau în deplasare.

În plus faţă de acest sistem există şi "Krasukhta-4" (denumit şi "Belladonna"), echipament mobil în bandă largă, destinat bruierii sateliţilor militari adverşi, a radarelor terestre şi a celor montate pe dronele de luptă. Este, conform datelor prezentate de ruşi, singurul sistem care este în stare să bruieze sateliţii spioni americani din clasa Lacrosse/Onyx care evoluează pe orbită joasă şi sunt echipate cu sistemul SAR (Synthetic Aperture Radar), care le permite să penetreze straturile de nori, precum şi solul sau zidurile unor clădiri cu o rezoluţie de 20 cm.

Toate acestea, plus altele încă neprezentate public, fac parte din noutăţile tehnologice care marchează un efort militar fără precedent de înnoire a forţelor armate ruse, în acord cu noua doctrină militară şi răspunzând unei viziuni foarte precise, formulată de Vladimir Putin, care a nominalizat NATO ca primejdie reală pentru supravieţuirea ţării sale.

• Plan pentru sprijinirea economiei

Economia Rusiei s-a contractat cu 3,7% în 2015, cel mai puternic declin începând din 2009, afectată de preţul scăzut al petrolului şi de sancţiunile impuse ţării de statele occidentale, din cauza conflictului din estul Ucrainei. De aceea, autorităţile au propus un plan de stimulare a economiei.

Planul guvernului Rusiei de a sprijini economia a costat aproximativ 880 miliarde ruble (11,7 miliarde de dolari), a declarat pe 18 februarie 2016, ministrul economiei, Alexei Uliukaiev, într-o şedinţă a cabinetului de la Moscova(2). Aceste fonduri au fost incluse parţial în bugetul federal pentru 2016, a spus Uliukaiev, dar executivul trebuie să identifice resurse financiare suplimentare.

Autorităţile au alocat de la fondul anticriză al bugetului aproximativ 185 miliarde de ruble şi au folosit şi fonduri rămase neutilizate din 2015, dar aceste resurse nu au fost suficiente. Prăbuşirea preţului petrolului a afectat puternic economia Rusiei, iar guvernul premierului Dmitri Medvedev a încercat să împiedice intrarea economiei într-o recesiune pronunţată, păstrând în acelaşi timp şi deficitul bugetar sub control.

• Exporturile Germaniei către Rusia

În 2015, exporturile germane spre Rusia au înregistrat un recul de 25,5%, pe fondul deprecierii rublei şi a recesiunii cu care s-a confruntat economia rusă, potrivit datelor publicate de Comitetul pentru relaţii economice cu Europa de Est. "Comparativ cu nivelul record din 2012, exporturile Germaniei către Rusia au scăzut în anii 2013-2015 cu aproape 50%, de la 38 miliarde de euro la 21 miliarde de euro. Conform estimărilor, exporturile vor scădea cu aproximativ 10% şi în 2016, ajungând pentru prima dată din 2006 sub nivelul de 20 miliarde de euro", a afirmat, la începutul anului, Wolfgang Buechele, care este şi directorul general al grupului Linde.

"Comerţul extern al Germaniei este în plin avânt, ceea ce compensează dificultăţile din Rusia. Dar situaţia s-ar putea schimba, deoarece perspectivele privind unele economii emergente se înrăutăţesc", a afirmat Rainer Seele, preşedintele Camerei Comerţ Germano-Rusă.

Oamenii de afaceri din Germania au criticat sancţiunile economice impuse Rusiei de UE, dar acum speră la o schimbare. "Partenerii noştri ruşi insistă că legăturile de cooperare cu Europa sunt de o calitate diferită faţă de cele cu alţi parteneri", a adăugat Seele, care este şi şeful grupului austriac OMV, prezent şi pe piaţa din România.

Buechele şi Seele au făcut parte din delegaţia oamenilor de afaceri din Germania care s-a întâlnit la jumătatea lunii februarie 2016 cu premierul rus Dmitry Medvedev, care a participat la lucrările Conferinţei Internaţionale de Securitate de la Munchen. La conferinţă, Medvedev a declarat că Rusia şi Occidentul au intrat într-un "nou Război Rece". Dar simplul fapt că Medvedev a participat la Conferinţa de la Munchen a fost un semn bun, a sugerat Buechele, care a adăugat că Rusia "întinde o mână" Europei.

În septembrie 2015, OMV a acceptat să preia o participaţie de 24,98% în uriaşul zăcământ Achimov, deţinut de Gazprom în Siberia, unde gazul este pompat la suprafaţă de la o adâncime de patru kilometri. Încheierea acordului depinde de o decizie în urma căreia Gazprom va primi la schimb active OMV. De asemenea, grupul austriac a semnat un acord pentru o participaţie de 10% în gazoductul Nord Stream 2, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică.

• OMV şi Gazprom fac schimb de active

Gazprom, care încearcă să-şi apere cota pe piaţa europeană a energiei, a acceptat un schimb de active pe segmentul upstream (explorare şi producţie a produselor petroliere) cu OMV AG, compania austriacă care încearcă să-şi reducă costurile de producţie pe fondul declinului preţului ţiţeiului(3). OMV vrea să ofere companiei ruse de stat o participaţie în activele sale norvegiene offshore în schimbul unei participaţii minoritare în două blocuri din zăcământul energetic Urengoyskoye din Siberia. De asemenea, cele două companii au semnat un contract de furnizare a ţiţeiului pentru rafinăria OMV din Schwechat, Austria şi un schimb de expertiză.

La eveniment au participat şi ministrul austriac de Finanţe, Hans Joerg Schelling, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, şi Suhail Al Mazrouei, ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, care deţine o participaţie în OMV. Rusia, dependentă de veniturile obţinute din vânzarea ţiţeiului şi a gazelor naturale, se bazează pe cooperarea energetică cu cei mai vechi parteneri ai săi din Europa Occidentală, în principal Germania şi Austria, pe fondul sancţiunilor impuse de UE. În schimb, OMV, prin legăturile cu Rusia, vrea să-şi reducă costurile deoarece declinul preţului ţiţeiului face ca producţia sa din Marea Nordului să nu mai fie profitabilă.

Zăcământul Urengoyskoye, descoperit în 1966, era odată cel mai mare depozit de gaze naturale din lume. Cele două zone oferite OMV, în care firma BASF deţine o participaţie de 25,01%, ar urma să înceapă producţia în 2017, a anunţat Gazprom. OMV ar putea obţine 24,98% din societatea mixtă. Cele două zone ar putea produce 14 miliarde metri cubi de gaze pe an.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 12,57%, iar 15,78% alţi acţionari. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).

• Putin şi calendarul zoroastrian

Astrologul ucrainian Vladimir Ross, care a prezis anexarea Crimeii, fuga preşedintelui ucrainian Viktor Ianukovici în Rusia în 2014, moartea fiului acestuia în 2015, atentatele din Franţa din 2015 etc., susţine că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va pleca de la putere în 2017(4): "Tot ce ştiu este că la fiecare 32 de ani, în anul cămilei, după calendarului zoroastrian, este înlăturată personalitatea care personifică puterea. În anul cămilei în 1921, a fost înlăturat practic de la putere Lenin, care a fost trimis la Gorki şi a cărui degradare mentală începuse în martie", a explicat Ross, adăugând: "Într-un alt an al cămilei, în 1953, a murit Stalin sau a fost ajutat să moară. Dictatorul sovietic se temea foarte tare pentru viaţa sa, deoarece încă pe vremea când studia la seminarul teologic i s-a prezis că, în cele din urmă, va fi lichidat. Peste alţi 32 de ani, în anul 1985, alte schimbări de anvergură au avut loc în Uniunea Sovietică, care l-au propulsat în vârful piramidei de partid şi de stat pe Mihail Gorbaciov în luna martie.

Conform calendarului zoroastrian, în martie 2017, într-o situaţie politică dificilă pentru Rusia, se va decide soarta lui Putin, care are karmă de conducător. Anul 2017 va fi cel mai periculos pentru Putin, care ar putea să se confrunte cu o lovitură de palat sau chiar cu eliminarea fizică".

• Energia nucleară

Rosatom, Agenţia rusească pentru energie atomică, este unul dintre cei mai mari producători de uraniu din lume. În spatele acestui fenomen stau câţiva oameni, lideri ai industriei miniere canadiene, donatori de top pentru eforturile caritabile ale familiei Clinton, potrivit informaţiilor din mass-media. Membrii acestui grup au construit, finanţat şi, în cele din urmă, vândut ruşilor o companie care a devenit cunoscută ca "Uranium One". În afară de achiziţia canadiană, care s-a petrecut în 2013, Rosatom mai deţine minele de uraniu din Kazahstan, cele mai profitabile din lume şi unde deţin implicit controlul şi asupra a 20% din capacitatea de producţie a uraniului din SUA. Deoarece uraniul este considerat o resursă strategică, cu implicaţii pentru securitatea naţională, tranzacţia a trebuit aprobată de diferite agenţii guvernamentale americane. Printre aceste agenţii, care şi-au dat acordul, a fost şi Departamentul de Stat, condusă pe atunci de Hillary Clinton.

Despre cât de puternică a ajuns să fie industria nucleară rusească, edificatoare poate fi următoarea statistică: Rosatom, agenţie rusă controlată de stat, şi nu Areva din Franţa sau Westinghouse din SUA, are peste 29 de reactoare în diferite faze de planificare sau dezvoltare în peste zece state. Spre comparaţie, Areva, deşi este controlată de statul francez, nu a vândut nici un reactor din 2007. O mare parte din succesul Rosatom poate fi atribuit sprijinului acordat de guvernul rus. Kremlinul a realizat în urmă cu un deceniu că nu doar gazele naturale, ci şi energia nucleară poate ajuta Rusia să-şi propage influenţa politică prin lume.

Spre deosebire de proiectele de petrol sau de gaze naturale, cele legate de energia nucleară pot fi dezvoltate oriunde în lume, nu doar în ţările vecine. Astfel, oportunităţile de investiţii sunt mai mari. Un atu pe care îl oferă sprijinul guvernului sunt preţurile ademenitoare cerute de ruşi în diverse acorduri. Lista ţărilor în care Rusia a obţinut în ultimii ani contracte prin Rosatom sau încearcă să-şi consolideze poziţia cuprinde Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Iran, Turcia, Iordania, Egipt, India, Bangladesh, Vietnam şi Argentina. Centralele atomice de aici vor depinde zeci de ani de combustibilul nuclear rusesc. Cel mai recent acord a fost semnat cu Regatul Haşemit al Iordaniei, o ţară din Orientul Mijlociu săracă în energie.

• Prelungirea sancţiunilor

Pe 21 iunie 2016, ambasadorii celor 28 de state membre ale Uniunii Europene au prelungit cu încă şase luni, sancţiunile economice dure adoptate împotriva Rusiei în vara lui 2014 pentru presupusa sa implicare în conflictul ucrainean(5). Sancţiunile vizează în special băncile şi companiile petroliere şi industria apărării din Rusia şi au penalizat dur economia rusă. Moscova a decretat, în schimb, un embargou asupra importurilor agroalimentare din UE.

După mai mult de doi ani de sancţiuni împotriva Rusiei, cauzate de anexarea de către aceasta a peninsulei ucrainene Crimeea şi de sprijinul acordat rebelilor din estul Ucrainei, Uniunea Europeană a supus unei ample analize politica sa faţă de Moscova.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a estimat că sancţiunile europene sunt "singurul instrument" disponibil pentru a pune presiune pe Rusia şi a o constrânge să respecte acordurile de pace de la Minsk, încheiate în februarie 2015: "Rusia livrează noi trupe, tancuri, încărcături şi combustibil pentru aceste tancuri în scopul de a antrena o escaladare a conflictului. Din moment ce nu se pune problema recurgerii la forţă împotriva Rusiei, nu rămân decât sancţiunile pentru ca ea să accepte să-şi retragă trupele". UE a mai prelungit şi sancţiunile decretate după anexarea Crimeii de către Rusia în martie 2014, care interzic investiţii în peninsulă şi exportarea în UE a produselor sale.

• Şi răspunsul Rusiei

Rusia Unită, partidul de guvernământ de la Moscova, a semnat la jumătatea lunii iunie 2016, o Declaraţie de cooperare cu reprezentanţii partidelor din Serbia, Muntenegru, Bosnia, Macedonia şi Bulgaria pentru crearea statelor suverane neutre în Balcani(6). Semnatarii documentului susţin crearea unui teritoriu militar neutru în Balcani şi apreciază că, în cadrul unei "reduceri a tensiunilor internaţionale", este deosebit de important pentru Europa de Sud-Est "să dezvolte iniţiativa formării unui număr mare de politicieni din Balcani pentru crearea unui teritoriu al statelor suverane neutre", informează site-ul Partidului Rusia Unită.

Acest teritoriu al statelor suverane ar include Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria şi România. Mai mulţi analişti politici susţin că Rusia vede în România o ţară fără propria sa politică externă şi a cărei elită politică este dominată aproape integral de SUA. Astfel, potrivit acestor politologi, citaţi de agenţia rusă de presă, oferta "Rusiei Unite" către partidele din România ar fi una indirectă şi ar îndemna clasa politică românească să facă eforturi în vederea consolidării independenţei şi suveranităţii naţionale.

"Acest proiect îşi propune să devină o doctrină strategică regională care în viitor să fie încorporată în strategia pan-europeană a unei noi arhitecturi de securitate continentală", a declarat Partidul Rusia Unită. Din partea rusă, documentul a fost semnat de Serghei Zheleznyak la al 15-lea Congres al Rusiei Unite care s-a desfăşurat la Moscova. Zheleznyak a declarat jurnaliştilor că regiunea balcanică "are o semnificaţie istorică enormă pentru Rusia".

• Rusia nu trebuie neglijată

Economia rusă este mai puternică decât a fost vreodată, iar avantajul major de care se bucură este că americanii o subestimează şi o consideră nimic altceva decât o fostă superputere, spun economiştii platformei zerohedge.com(7), care au realizat un top al motivelor pentru care ruşii nu trebuie neglijaţi de către cea mai mare economie a lumii. Astăzi, Rusia este recunoscută drept o ţară extrem de bogată din punctul de vedere al resurselor naturale. Iar rezultatele economice pe care le înregistrează sunt pe măsură: obţine anual surplus comercial, are o datorie publică foarte scăzută raportată la Produsul Intern Brut şi îşi permite să finanţeze a doua cea mai puternică armată din lume, depăşită doar de americani.

Cele 18 motive care sunt prezentate mai jos au fost inventariate de către economistul Michael Snyder, într-un text publicat pe platforma de business zerohedge.com, unde spune următoarele: "Oricine subestimează Rusia în acest moment face o greşeală uriaşă. «Ursul rus» s-a întors, iar astăzi reprezintă un adversar mai formidabil decât a fost vreodată în timpul Războiului Rece". Snyder enumeră mai multe motive pentru care consideră că Rusia se apropie cu repeziciune de SUA, Moscova având totodată avantajul unei alianţe cu China, a doua mare putere economică mondială, care este pe locul al doilea după SUA, ca valoare a PIB:

1. Rusia produce mai mult petrol decât oricare altă ţară. SUA se află pe al treilea loc în topul producătorilor.

2. Rusia este al doilea exportator mondial de petrol. SUA sunt forţate să importe mai mult petrol decât oricare alt stat.

3. Rusia produce mai multe gaze naturale decât oricare altă ţară. SUA se află pe al treilea loc în acest clasament.

4. Astăzi, Rusia asigură 34% din necesarul de gaze al Europei.

5. SUA au o datorie de 101% din PIB. Datoria publică a Rusiei este de 8% din PIB.

6. SUA au avut în 2015 un deficit comercial în valoare de peste 500 de miliarde de dolari. Rusia înregistrează constant excedent comercial de ani buni.

7. SUA au o rată a şomajului de 7,4%. Rata şomajului în Rusia este de 5,4%.

8. De când Vladimir Putin a devenit preşedinte, economia Rusiei s-a dezvoltat într-un ritm rapid. Valoarea PIB s-a dublat, urcând de pe locul 22 pe 11 la nivel mondial. Rata de creştere medie anuală este de 7% de atunci, iar statul ocupă a şasea poziţie la nivel mondial după PIB raportat la puterea de cumpărare. Sectorul industrial a crescut cu 75% în primii opt ani de mandat al lui Putin, investiţiile s-au majorat cu 125%, agricultura şi construcţiile au înregistrat avansuri. Veniturile populaţiei s-au dublat, iar salariul mediu a crescut de la echivalentul a 80 de dolari la 640 de dolari. Clasa de mijloc a crescut de la 8 milioane de persoane la 55 de milioane. Numărul persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei a scăzut de la 30% în anul 2000 la 14% în 2008.

9. Rezervele de aur ale Rusiei au crescut cu 570 de tone metrice în ultimii zece ani, în timp ce rezervele SUA mai degrabă au stagnat.

10. Moscova este al doilea cel mai scump oraş din lume. SUA au cel mai puţin prietenos oraş din lume - Newark (New Jersey) - potrivit unui studiu realizat de Conde Nast Traveler.

11. În Moscova trăiesc mai mulţi miliardari decât oriunde în lume.

12. Reţeaua de metrou a Moscovei este net superioară celei din Washington D.C. şi celei din New York.

13. SUA au cele mai puternice forţe armate din lume, dar cheltuiesc mai mult decât următoarele 26 de ţări din clasament. Armata rusă este a doua cea mai puternică, dar Rusia ocupă al treilea loc în funcţie de bugetul alocat pentru Apărare.

14. Rusia a prezentat recent un nou model de submarin, Borey Class, mai silenţios decât oricare submarin al americanilor.

15. În timp ce preşedintele Barack Obama a anunţat o reducere cu 30% a arsenalului nuclear, Rusia face eforturi pentru a-l moderniza pe al său.

16. În a doua jumătate a anului 2016, Rusia va efectua peste 200 de exerciţii militare.

17. Noua generaţie de avioane de luptă ale Rusiei sunt net superioare modelului F-22 Raptor folosit de americani.

18. În 2016, Rusia are mai mulţi spioni în interiorul SUA decât a avut oriunde în altă parte.