OPINII "Să fie bine, să nu fie rău", nota comună a programelor marilor partide

Că la alegeri se supralicitează, că se promite mai mult decât se va face sau s-ar putea face nu mai este, de mult, un secret. Nota comună a programelor viitoarelor partide parlamentare este îmbinarea dorinţei de mai bine a alegătorului cu cea a marilor jucători din economie, o combinaţie care se va lovi, invariabil, pe traseu, de lipsa de resurse, pentru că niciun partid nu vorbeşte, exceptând creşterea absorbţiei de fonduri europene, de vreun echivalent al taxei pe stâlp, aplicat pe scară largă.

Dar asta va fi hăt, după alegeri, iar electoratul are memorie scurtă şi nu ţine la supărare, dovadă că nimeni n-a fost penalizat la urne pentru ce n-a făcut din ce a promis, în campania precedentă, ci doar pentru ce a făcut sau n-a făcut la guvernare.

"România are un potenţial uriaş de a dezvolta economia în zona de IT, în agricultură, în industria manufacturieră, în industria auto sau alimentară", începe, în forţă, programul de guvernare PSD, derulat sub sloganul "Îndrăzneşte să crezi în România". Sare în ochi includerea industriei manufacturiere între direcţiile de dezvoltare, câtă vreme cam tot ce ţine de manufactură vine din China, la preţuri mai competitive, iar, pentru dezvoltarea industriei alimentare, nu se prea arată pe parcurs cum poate fi anulat eficient handicapul diferenţei între subvenţiile pe produs, ceea ce face din România piaţă de desfacere pentru multe produse alimentare din ţările dezvoltate ale UE. Să trecem însă peste.

Cea mai consistentă parte a programului este chiar cea privind agricultura - bazinul electoral cel mai important al PSD este în această zonă -, unde partidul vizează protejarea fermierilor autohtoni, încurajarea angajărilor în agricultură şi facilitarea exporturilor. Se are în vedere refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii cu un impact de 1,1 miliarde euro pe bugetul de stat, dezvoltarea sistemului anti-grindină (doar 45 milioane euro, aici), crearea unor centre de colectare şi procesare a legumelor şi fructelor şi a unora pentru colectarea şi procesarea lânii şi pieii de ovine şi caprine (finanţare de 300 milioane euro, dintr-un fond suveran de investiţii vizat de PSD), un program pentru susţinerea produselor deficitare (pentru început tomatele şi carnea de porc - impact de 240 milioane euro pe an).

Pe partea de fiscalitate, PSD vrea eliminarea impozitelor pe terenurile lucrate începând din 2018, impozit zero pentru achiziţia de utilaje, cadastrarea tuturor terenurilor până în 2020, TVA zero pentru materiile prime (seminţe, pesticide, îngrăşăminte etc.) şi serviciile din agricultură. Mai avem încurajarea producătorilor bio, credite cu dobânzi subvenţionate de stat, stimularea angajărilor în domeniu. Evident, în lipsa altor surse, banii urmează să vină din creşterea absorbţiei de fonduri europene, sursa clasică, nu mai puţin de 9,7 miliarde euro.

Pe partea de antreprenoriat, PSD vrea ajutoare de stat pentru startup-uri, nu mai puţin de 200.000 lei proiect/antreprenor şi asta pentru un număr de 10.000 de fericiţi posesori de idei de business pe an. Amuzant este modul de selecţie, având în vedere că se promite o "procedură simplificată pentru depunerea şi aprobarea proiectelor - "depunere online, aprobare într-o zi". S-o fi inventat softul care analizează planuri de afaceri? Altfel, încă o idee prea frumoasă pentru a fi implementată recent: înfiinţare de noi firme într-o singură zi, cu 1 leu capital social, cont bancar şi semnătură electronică gratis.

În zona de fiscalitate, se reia ideea anulării a 102 taxe nefiscale (inclusiv cele pentru radio - TV), contestată în prezent de actualii guvernanţi şi avem şi o proiecţie a creşterii veniturilor populaţiei, cu salariul minim majorat gradual până la 1.750 de lei, în 2020 (de la 1.250 lei în prezent), tot atunci punctul de pensie urmând să fie 1.400 lei (de la 850, acum). Mai mult, cei cu salarii şi pensii sub 2.000 lei nu mai plătesc impozit pe venit, la fel IT-iştii, iar cei cu venituri mai mari vor plăti doar 10% (în loc de 16%). Şi mai scad şi contribuţiile sociale la angajaţi, de la 39% cumulat, la 35%, în timp ce pensionarii nu vor mai plăti contribuţii de sănătate. Nici veniturile din activităţi independente nu sunt uitate, impozitul dispare sub un prag al veniturilor de 24.000 lei/an şi se reduce la 10% pentru ce depăşeşte. Dispar de asemenea CAS şi CASS pentru avocaţi, jurnalişti, PFA-uri, experţi contabili etc. Impozitul pe transferul proprietăţii dispare, la rândul său, dacă vinzi o casă cu valoare mai mică de 100.000 euro (va fi 3% peste), nu mai avem nici impozit pe dividende, iar TVA-ul mai pierde şi el 2%, ajungând la 18%.

Cu toate astea, deficitul urmează să se reducă de la 2,9% la numai 2% din PIB, în ciuda tuturor acestor cheltuieli şi facilităţi asumate, prin efectul absorbţiei mărite de fonduri europene şi a efectului de multiplicare generat de investiţiile prin fondul suveran şi acţiunile Guvernului, plus partea rezultată din creşterea cererii ca urmare a majorării veniturilor populaţiei şi promisiunea că veniturile multinaţionalelor vor fi taxate mai atent, iar externalizarea profiturilor nu va mai fi posibilă din 2020.

Programul PNL este vizibil mai subţire, fiind pus, cumva, în anticamera platformei propuse anterior de premier. Vorbim de "100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100". În zona fiscal-bugetară, numai veşti bune, ca şi la PSD. Avem generalizarea cotei de 16% şi la contribuţiile sociale, atât pentru angajat cât şi pentru angajator (la PSD se reduceau "doar" la 35% şi numai la angajat, cu scutiri pentru profesiile liberale), TVA-ul ajunge şi el la 16% (PSD-ul nu îndrăznise decât până la 18%). De altfel, PNL-ul pare să aibă o obsesie pentru cele două cifre -16 (cota unică, TVA, contribuţii sociale), 100 -100 de măsuri liberale, platforma România 100. Ca şi la PSD, apare un fond de investiţii, care va ajunge la active de 11 miliarde euro, în 4 ani (bani care vor veni exclusiv din zona privată - tare sunt curios prin ce mijloace!). Fondul PSD-ului avea 61 miliarde lei (cu 10 miliarde lei mai mult ca la PNL, deci, şi venea din dividendele companiilor de stat, emitere de obligaţiuni - 25 miliarde şi "alte surse" neprecizate - 25 miliarde). Mai avem şi o bancă de investiţii şi dezvoltare după modelul BEI, deşi nu e prea clar de ce ar mai fi nevoie de încă o bancă, când statul are CEC şi Eximbank, prin care să deruleze ce programe vrea...

Se promite de asemenea 1 miliard euro în ajutoare de stat (fără a se lua angajamentul că nu vor fi sărite şi de această dată companiile româneşti) şi se declară, precum la PSD, război multinaţionalelor care exportă profitul (acesta urmează să se impoziteze în locul unde este realizat).

Mai avem reducere cu 50% a numărului de impozite şi taxe fără a se preciza însă care dintre ele dispar, o măsură similară reducerii taxelor nefiscale de către PSD. Facilităţi pentru angajatorii care organizează creşe şi grădiniţe pentru copiii angajaţilor şi cotrol mai sever post-privatizare (mă rog, prea multe n-ar mai fi de privatizat prin România).

PNL propune şi eliminarea impozitului pe pensii, ţintind în zona neacoperită de PSD care păstra impozitele în zona pensiilor mari şi vrea să dea alocaţii de 200 de lei tuturor copiilor (PSD venea aici doar cu un sistem de deduceri raportat la veniturile părinţilor, 1200-1600 lei/an). O noutate pe care PSD-ul a ratat-o este voucherul cultural pentru tineri, cu 6 asemenea intrări gratuite la manifestări culturale împreună cu un părinte, care va avea program de numai 4 ore la job în acea zi (deci cam 3 zile libere în plus pe an pentru părinte prin însumare, uraaa!).

La agricultură, PNL vrea şi el refacerea sistemului de irigaţii, intabularea terenurilor (PSD avea doar cadastru), limitarea vânzărilor către străini (o premieră!) la un anumit număr de hectare. După model american, am mai găsit creditele pentru studenţi (foarte criticate însă în SUA pe motiv că au oferit justificări facultăţilor private pentru a urca la cer taxele), stimulente pentru angajatorii care iau şomeri şi persoane defavorizate. La sănătate să reţinem 8 spitale noi (la fel vrea PSD!) şi dublarea salariilor medicilor, plus programe gratuite de inseminare in vitro.

Nu se spune nimic despre costul medicamentelor, spre deosebire de PSD, care promite anularea hotărârii Guvernului Cioloş din octombrie 2016 prin care se majora preţul a 65% dintre medicamentele incluse în catalogul naţional (3500 din 5400) şi câte un medicament gratuit pentru fiecare boală. Apoi, dublarea salariilor profesorilor şi 18.000 de noi locuri în şcoli pentru a asigura învăţământ într-un singur schimb la nivel naţional. PNL are un capitol dedicat apărării, pe lângă deja celebrul 2% din PIB avându-se în vedere modernizări de capacităţi şi reconstrucţia industriei de apărare... Nu se precizează cât ar costa asta suplimentar şi dacă am putea renunţa la planurile de dotare a armatei în balanţă cu salariile dublate ale profesorilor şi medicilor. Alte direcţii: creşterea absorbţiei de fonduri europene (mare noutate!), a gradului de penetrare a internetului, trecerea de la televizunea analogică la cea digitală (!), reducerea poluării. Impozitarea producătorilor de petrol şi gaze se va face fără a-i descuraja să caute noi zăcăminte. Cea mai amuzantă mi s-a părut în programul PNL propunerea de sprijinire a capitalului autohton pentru a demara investiţii în străinătate, având în vedere măsurile adoptate până în prezent de autorităţi pentru sprijinirea capitalului românesc măcar pe plan local. Lista celor 100 de măsuri liberale a PNL-ului se încheie cu construcţia unui... mall cultural (vom putea merge la teatru/operă/balet şi în pauză să iesim la nişte sărmăluţe cu mămăliguţă la un fast food cu specific local de pe acelaşi palier?)