OPINII Scufundarea acţiunilor Wirecard face valuri şi în România

Procesatorul german de plăţi Wirecard, angajator în România dar şi ţintă de investiţii pentru fonduri locale, se află cu un picior în faliment după volatilizarea a 1,9 miliarde de euro din bilanţurile sale.

"Căutaţi un loc de muncă într-o piaţă extrem de dinamică? În acest caz alaturaţi-vă echipei Wirecard! Suntem o firmă care activează în domeniul tehnologiei financiare, iar pentru noi inovaţiile sunt cele mai importante în conturarea viitorului plăţilor. Wirecard face ca plăţile să fie simple şi sigure pentru oricine, oriunde în lume".

Aşa suna un anunţ de angajare pe pagina wirecard.ro, compania germană având şi aici un centru de procesare. Iar lucrurile păreau bune şi frumoase până la începutul acestui an. Mai exact până prin februarie când Financial Times începe să publice o serie de articole din care rezultă că la subsidiara Wirecard din Singapore s-ar fi manipulat registrele contabile pentru a se înregistra venituri mai mari decât cele reale. Investitorii s-au panicat, la publicarea raportului anual.

Preţul acţiunilor s-a corectat atunci de la 140 de euro până la 85 de euro în martie, după care au început recuperarea, în ciuda pandemiei care determinase blocări ale economiilor în Europa. Compania anunţă creşteri de venituri şi profit după primul trimestru şi părea că lucrurile vor reveni la normal, numai că acţiunile merg iarăşi în contratimp cu piaţa şi de la finalul lui aprilie începe o nouă corecţie. Vestea că auditorul Ernst&Young nu a găsit 1,9 miliarde euro, bani care ar fi trebuit să se afle în băncile filipineze BDO Unibank şi Bank of the Philippine Islands. Cum cele două bănci au negat că ar deţine astfel de fonduri, acţiunile şi-au accelerat picajul pierzând joi 60%, vineri alte 35 de procente iar luni deschiseseră direct cu -40%. Dintr-o dată, plăţile Wirecard nu mai erau "simple şi sigure", pur şi simplu nu mai erau deloc. Vineri, capitalizarea Wirecard ajunsese la 1,9 miliarde euro (la o cotaţie de 25 euro pe acţiune), egală cu valoarea sumei dispărute din registrele sale contabile.

• Implicaţii pentru piaţa locală

În zona industriei financiare, operatorii sunt legaţi mult mai strâns decât în restul economiei de tot soiul de contractre şi produse dedicate iar îngrijorarea când unul începe să tuşească este ca nu cumva contagiunea să fie greu de contracarat. Rămâne de văzut ce efecte ar putea genera asta în sectorul financiar german, dar până atunci suferă investititorii în acţiunile Wirecard care îşi văd diluate deţinerile.

De pildă, SIF Transilvania avea 8.500 de acţiuni la finalul anului trecut, când deţinerea sa valora aproximativ 850.000 euro, având în vedere că preţul acţiunilor procesatorului de plăti scăzuse pe final de an până aproape de 100 euro. Administratorii SIF au sesizat "oportunitatea" şi şi-au majorat participaţia la 12.500 de acţiuni pentru a profita de corecţie. De altfel, în raportul SIF-lui de la finalul primului trimestru se arată că "achiziţiile efectuate pe pieţele de capital externe s-au limitat la operaţiuni speculative pe emitenţii Total şi Wirecard AG".

Rămâne de văzut din următorul raport dacă speculaţia respectivă a fost închisă şi în ce moment.

Şi fondul NN Pensii a fost acţionar în Wirecard, la finalul anului trecut, având plasate acolo echivalentul a 130 milioane lei, potrivit informaţiilor din presă de specialitate. Într-un răspuns recent pentru un cotidian financiar, administratorii NN Pensii afirmă că pensiile participanţilor din România sunt în siguranţă pentru că fondul şi-a vândut deţinerile la Wirecard. Rămâne de văzut la ce preţ s-a efectuat dezinvestirea. Întrebarea care s-ar pune dacă în final s-a marcat o pierdere acolo este de ce s-a ales un astfel de vehicol de plasament în condiţiile în care fondurile de pensii din România erau focalizate până acum preponderent pe acţiunile de la BVB, "regine" ale dividendelor în Europa. Nu în ultimul rând, de problemele procesatorului german de plăţi vor fi afectate şi persoanele angajate în România de acesta, un eventual faliment ridicând numărul şomerilor de aici. Asta dacă nu vom asista la o preluare pe ultima sută de metri, strategie folosită cu brio în SUA pentru a nu declara falimentul unor bănci mari în 2009 (impactul închiderii Lehman Brothers fusese catastrofal în pieţele de acţiuni pe vârful crizei financiare).