OPINII Strategia "investeşte ca un fond de pensii" nu e de lepădat

Ştiu că au existat de-a lungul anilor experimente cu maimuţe puse să aleagă portofolii de acţiuni în mod aleatoriu şi care, culmea, băteau mulţi manageri de fonduri mutuale în acest fel. De altfel, pentru cineva care ar dori să replice portofoliul unui fond care copiază structura unui indice nici nu ar fi foarte greu prin prisma lipsei comisioanelor de administrare, cu condiţia să îşi plaseze banii pe termen lung. Dar asta nu înseamnă că strategia fondurilor ar fi ceva de evitat. Când nu ai suficientă experienţă în piaţa de capital poate fi un reper de luat în calcul. Şi am în vedere azi structura investiţiilor fondurilor din Pilonul II.

La sfârşitul anului trecut, fondurile de pensii private obligatorii aveau 67% din active în titluri de stat, 21% în acţiuni listate, 4% în obligaţiuni corporative, 3,3% în fonduri mutuale, 1,2% în depozite. După cum se vede, cea mai mică pondere o au depozitele bancare, pe fondul scăderii dobânzilor la termen sub pragul randamentului real-pozitiv în multe cazuri. Sigur, structura investiţiilor fondurilor are o acoperire legală, statul a vrut să se asigure că va avea de unde să îşi finanţeze deficitul şi de asta fondurile de pensii trebuie să fie focalizate preponderent pe instrumente financiare de risc minim, precum titlurile de stat. Dar ideea cu care trebuie să rămână cei care vor să îşi plaseze economiile cu un randament cât mai mare este că depozitele bancare ar cam trebui abandonate acum în favoarea altor plasamente cu câştiguri mai bune fără ca în acest fel să ne creştem prea mult gradul de risc asumat. Fără depozite dar cu titluri de stat, fonduri mutuale, obligaţiuni corporative, cu accent pe titlurile de stat şi fondurile mutuale datorită structurii diversificate a portofoliilor (obligaţiunile ar merita incluse doar dacă vorbim de un portofoliu diversificat şi aici, cu mai mulţi emitenţi de obligaţiuni incluşi).

Dar acţiunile listate? Fondurile de pensii au ajuns să acumuleze expuneri importante şi aici deşi activele lor nu reprezintă decât 21% din total pe acest segment. Dacă ne uităm însă la NN Group, umbrela sub care găsim fondurile NN, cel mai important jucător pe piaţa locală, vedem că acestea deţin deja 15% din Medlife, 10% din Banca Transilvania, câte 5% din BRD, SNP, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, 6,2% din Electrica, etc. Sunt procente importante care rup din free-float-ul companiilor listate din BET (şi să ne gândim că mai sunt încă 6 fonduri din Pilonul II cu investiţii la bursă). Faptul că fondurile de pensii care au ajuns la 80 de miliarde lei active rup lună de lună o cincime din bani pentru acţiuni la BVB va duce la o stabilitate mai mare a cotaţiilor în timp şi la susţinerea unui trend ascendent în vremuri normale. N-ar strica deci să alocăm 20-30% din economii pentru acţiuni,după modelul fondurilor, preferabil după o corecţie majoră a pieţelor dacă dispunem de aceşti bani dintr-o dată, din sume strânse în timp, sau cumpărând treptat dacă vorbim de economiile care se pot face de la lună la lună.

În plus, având toţi aceşti bani răspândiţi în mai multe coşuri scăpăm de tentaţia cheltuirii lor compulsive, pentru tot soiul de pretexte de ultim moment, precum îmbunătăţirile la casă ori schimbarea maşinii şi ne obligăm să gândim bine şi de mai multe ori când vrem să angajăm o cheltuială mai mare (strângerea banilor răspândiţi în mai multe plasamente cere ceva efort şi timp aşa încât se pot face reevaluări de oportunitate).