În continuarea eforturilor de a mai câştiga ceva procente electorale şi de a-şi prelungi, astfel, şederea la conducerea statului, actualii noştri guvernanţi sunt pe cale de a adopta un proiect de lege care, după opinia mea, se poate constitui într-un precedent cu mare impact asupra economiei şi societăţii româneşti. Este vorba de proiectul de lege privind despăgubirea persoanelor care au depus bani pentru a obţine un automobil Dacia.
Conform unei declaraţii recente a domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor, proiectul de lege întruneşte şi acordul Guvernului şi votul unanim al membrilor comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor - cea de buget-finanţe şi cea juridică.
Adoptarea unei astfel de legi este şi importantă şi interesantă. Din mai multe considerente.
Este importantă deoarece ar fi prima lege adoptată de statul român postdecembrist prin care s-ar recunoaşte că acest stat a încălcat grav drepturile de proprietate ale românilor. Cei 35000 de români au economisit din veniturile câştigate de ei înainte de 1989 nişte sume de bani pe care le-au depus la o bancă cu scopul de a fi transformate într-o investiţie de uz personal numită autoturism Dacia. Statul român postdecembrist, prin samavolnicia numită Legea 15/1990, şi-a însuşit tot capitalul naţional acumulat de români până în 1989, inclusiv banca - CEC-ul - la care îşi depuseseră agoniseala cei 35000 de amărăşteni. Pe hârtie, statul şi-a trecut în proprietate şi activele şi pasivele CEC-ului. În realitate, cu cinism şi neruşinare, şi-a însuşit numai banii celor 35000 de români, refuzând să preia şi obligaţia de a le livra acestora autoturismele, sau să-i despăgubească, într-o formă sau alta, pentru prejudiciul creat.
În ultimii 17 ani, statul român a adoptat mai multe legi prin care, greoi şi haotic, s-au restabilit unele drepturi de proprietate ale românilor, drepturi încălcate de statul comunist, înainte de 1989. De data aceasta, ne aflăm în faţa unei legi prin care se restabilesc drepturi de proprietate călcate în picioare de statul român după 1989.
Proiectul de lege anunţat de domnul ministru Vosganian este interesant prin formula de despăgubire aleasă de guvernanţi. Este vorba de titluri de stat, adică obligaţiuni emise de stat, pe numele despăgubiţilor, pe care statul se obligă să le răscumpere după scurgerea unei perioade de timp - un an. Valoarea obligaţiunilor este egală cu aceea a depozitelor făcute de cei care au dorit să devină proprietari de Dacii, indexată cu valoarea inflaţiei. Un instrument financiar cât se poate de firesc şi sănătos.
Întrebat dacă proiectul de lege în discuţie nu este o măsură populistă, domnul Vosganian a răspuns că "să dai înapoi ceva ce a fost depus şi statul român nu şi-a respectat condiţiile reprezintă o reparaţie morală şi materială, nu o măsură populistă". Absolut de acord, în principiu, cu domnul ministru. Cu precizarea că expresia "să dai înapoi ceva ce a fost depus" ar trebui înlocuită cu "să dai înapoi ceva ce a fost furat", urmată, sau nu, de identificarea hoţului.
Cum spuneam la începutul acestor rânduri, despăgubirea "dacienilor" ar fi un precedent promiţător pentru români. Sunt 35000 de dacieni, adică 0,1% din cei 22 milioane de români. Cei 35000 sunt îndreptăţiţi să fie despăgubiţi cu suma de 100 milioane euro. Până în 1989, ei 22 milioane de români "au depus", adică au economisit un capital cu o valoare de peste 300 miliarde euro de astăzi. Acest capital se afla în proprietatea celor 22 milioane de români. El a fost trecut în mod abuziv în proprietatea statului. Ca şi banii depuşi la CEC de cei 35000 de dacieni. Cei 22 milioane sunt şi ei îndreptăţiţi să fie despăgubiţi pentru cele 300 miliarde euro. Un act care nu va fi deloc o măsură populistă, ci o "reparaţie morală şi materială".