Opoziţia proeuropeană devansează partidul aflat la putere în Polonia

Coaliţia Europeană (KE) poloneză, din care fac parte majoritatea partidelor de opoziţie, de centru, devansează Partidul Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) aflat la putere în perspectiva alegerilor europene, arată un sondaj publicat astăzi, relatează AFP.

Este vorba despre un prim studiu care preconizează o victorie a KE, înfiinţată în urmă cu trei săptămâni de principalul partid de opoziţie, Platforma Civică (PO), Partidul Ţărănesc Tradiţional (PSL), Nowoczesna (liberali), SLD (social-democraţi) şi Verzi.

Coaliţia este creditată cu 35% din intenţiile de vot şi devansează PiS, susţinut de 33% din alegători, potrivit Institutului Kantar Millward Brown.

Partidul Primăvara (progresist, centru-stânga), lansat recent de Robert Biedron, primul politician polonez care îşi asumă public homosexualitatea, şi mişcarea Kukiz'15 (antisistem), creditate cu 11% şi, respectiv 7% din intenţiile de vot, completează lista formaţiunilor capabile să depăşească pragul electoral, de 5% în Polonia.

Această anchetă telefonică asistată pe computer (CAT) a fost realizată pe un număr de 1.500 de adulţi, în perioada 5-11 martie, după ce PiS a anunţat o serie de cheltuieli sociale generoase, în sumă de 9,5 miliarde de euro pe an, dintre care unele urmează să intre în vigoare înaintea viitorarelor alegeri europene, în mai, şi alegerilor legislative, prevăzute în toamnă.

Este vorba despre o alocaţie lunară în valoare de 500 de zloţi (110 euro) pentru fiecare copil, o scutire de la plata impozitului pe venit a oricărui salariat în vârstă de până în 26 de ani, şi despre o a "treisprezecea pensie" în valoare de 1.100 zloţi (255 de euro), dar şi despre o scădere a costurilor muncii şi o dezvoltare rapidă a reţelei transporturilor în comun rutiere, informează AFP.

Coaliţia Europeană nu şi-a publicat încă programul electoral.

În schimb, membrii săi, cu toţii proeuropeni declaraţi, îi acuză frecvent pe conservatori că îndreaptă Polonia către un "Ploexit", mai scrie AFP.

Formaţiunea lui Jaroslaw Kaczynski, PiS, aflată la putere din 2015, respinge aceste acuzaţii, însă a introdus o serie de reforme controversate, mai ales în domeniul justiţiei, care au determinat Bruxellesul să evoce o ameninţare la adresa statului de drept în Polonia.

Un vast program de promisiuni sociale şi economice - însoţit de recurgerea la argumente xenofobe, naţionaliste şi eurosceptice - a asigurat PiS, în 2015, întreaga putere legislativă şi executivă în Polonia, în urma alegerilor prezidenţiale şi legislative.