ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA:  "Bucureştiul, deşi în creştere, nu se dezvoltă pe baza unui PUG actual şi flexibil"

• "În Bucureşti, calitatea arhitecturii nu atinge standardele unei capitale europene"

• "Extinderea Capitalei trebuie să ţină cont de principiul dezvoltării metropolitane pluricentrice, iar noile cartiere trebuie să fie perfect funcţionale"

Ordinul Arhitecţilor din România - Bucureşti (OARB) a elaborat "Raportul pentru Bucureşti", un document care evaluează principalele provocări cu care se confruntă spaţiul urban al Capitalei şi soluţiile pentru rezolvarea acestora, precum şi dezvoltarea oraşului la standarde europene, au anunţat reprezentanţii OARB, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă.

OARB propune ca, pornind de la acest raport, administraţia să pregătească soluţii de dezvoltare urbană prin colaborarea cu arhitecţii, cu specialiştii din diverse domenii, cu companiile şi cu cetăţenii.

"Raportul pentru Bucureşti", ediţia 2018, cuprinde şase capitole: dezvoltare urbană; spaţiu public; locuire şi comunitate; patrimoniu şi identitate; guvernanţă; calitatea arhitecturii.

Reprezentanţii OARB au vorbit despre importanţa definitivării unui Plan Urbanistic General, subliniind faptul că, deşi Bucureştiul creşte, nu se dezvoltă pe baza unui plan urbanis­tic general actual şi flexibil.

"Actualul Plan a fost realizat în anul 2000. Deşi se ştia termenul său de valabilitate (de zece ani), timp în care primăria ar fi avut timp să pregătească următorul PUG, demersurile pentru noul plan urbanistic au început în 2012".

Soluţiile pe care le propune OARB, în acest sens, sunt, printre altele, analiza publică a PUZ-urilor de sector şi a direcţiilor prevăzute de acestea şi asumarea unui calendar de lucru care să permită finalizarea PUG-ului în termenul anunţat.

Arhitectul Şerban Sturdza, preşedintele OARB, a afirmat, ieri: "Bucureştiul este un Bucureşti al cartierelor şi este preferat, astfel, de către locuitori, decât un Bucureşti monocentric. S-a constatat că parcul de locuinţe creşte, dar calitatea locuirii scade".

OARB susţine că extinderea Capitalei trebuie să ţină cont de principiul dezvoltării metropolitane pluricentrice şi al abordării integrate a noilor cartiere, care trebuie să fie perfect funcţionale.

Şerban Sturdza este de părere că dialogul între instituţiile de stat care ar trebui să se ocupe de administrarea şi dezvoltarea oraşului, nu există, administraţia publică folosind un dublu limbaj, iar comunitatea fiind ignorată în actul administrativ decizional.

Domnia sa a amintit şi de trotuarul şi plinta urbană (vitrine de magazine, ferestre de bloc etc.) care reprezintă resurse economice şi de socializare neutilizate la potenţialul lor maxim, fiind ocupate într-o mare măsură de maşini.

De asemenea, potrivit domnului Sturdza, Capitala are mai puţine pieţe publice comparativ cu oraşe precum Timişoara sau Cluj.

Totodată, arhitectul Alexandra Stoica, membră a OARB, a afirmat, ieri, că regulamentele, în ceea ce priveşte extinderea oraşului, trebuie să fie actualizate şi adaptate nevoilor societăţii.

"Raportul pentru Bucureşti setează un standard pe care trebuie să îl atingem şi sub care nu trebuie să coborâm, iar apoi să creştem, în funcţie de oportunităţi", a conchis doamna Stoica.

În Bucureşti, calitatea arhitecturii nu atinge standardele unei capitale europene, administraţia nefiind interesată să organizeze concursuri de arhitectură, iar soluţiile de urbanism se realizează sub nivelul de planificare, au mai spus reprezentanţii OARB.