ORDONANŢA DE PROROGARE A LEGII INSOLVENŢEI PERSONALE - RETRIMISĂ ÎN PARLAMENT Statul în slujba cetăţenilor - doar o promisiune electorală

"Un preşedinte care pune cetăţeanul înaintea statului" a fost sloganul electoral cu care a câştigat alegerile prezidenţiale Klaus Iohannis. De asemenea, în cele mai multe programe electorale, cetăţeanul apare ca prioritate între obiectivele politicienilor.

Promisiunile electorale, însă, rămân doar sloganuri de campanie.

Clienţii cu credite la bănci au fost amăgiţi în aceşti ani de promisiuni electorale şi iniţiative legislative care nu au avut finalitatea aşteptată. După ce Klaus Iohannis a retrimis Legea dării în plată în Parlament, iar premierul Dacian Cioloş a sesizat Curtea Constituţională cu privire la Legea conversiei, şeful ţării a întors, ieri, în Parlament legea ce aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care a fost prorogat termenul de intrare în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice (de la 1 ianuarie 2016 la 1 ianuarie 2017). Legea întoarsă de Iohannis prevede o devansare cu două luni a aplicării Legii falimentului personal, respectiv de astăzi.

Concret, Executivul condus de Dacian Cioloş stabilise, anul trecut, cu câteva zile înainte de Crăciun, ca Legea insolvenţei persoanelor fizice să fie prorogată un an, însă, în legea de aprobare a respectivei ordonanţe de guvern, Parlamentul a votat intrarea în vigoare a legii la 1 noiembrie 2016.

Dacă parlamentarii vor urma sfaturile preşedintelui ţării, atunci cetăţenii care sunt în faliment mai au de aşteptat cel puţin două luni ca să fie protejaţi de legea insolvenţei persoanele.

Avocatul Gheorghe Piperea este de părere că "preşedintele Klaus Iohannis îi dă o palmă Guvernului Cioloş prin retrimiterea în Parlament a legii care devansează cu două luni intrarea în vigoare a Legii insolvenţei personale, după ce aceasta a fost amânată cu un an".

Preşedinţia a anunţat, ieri, într-un comunicat, că devansarea termenului de intrare în vigoare a Legii insolvenţei personale, chiar şi cu două luni, "poate afecta procesul de asigurare a măsurilor concrete privind alocarea resurselor umane şi bugetare necesare pentru organizarea şi funcţionarea comisiilor avute în vedere de Legea nr. 151/2015, cât şi a completelor de judecată". Comunicatul Preşedinţiei adaugă: "În lipsa cadrului funcţional şi organizatoric adecvat, apreciem că intrarea în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 151/2015 la data de 31 octombrie 2016 este de natură să facă inaplicabilă atât procedura administrativă de insolvenţă pe bază de plan de rambursare, cât şi procedura simplificată de insolvenţă.

Intrarea în vigoare a dispoziţiilor ce reglementează procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active are, de asemenea, impact şi asupra activităţii de înfăptuire a justiţiei, impunând suplimentarea prealabilă şi semnificativă a personalului instanţelor de judecată. Acesta este un proces complex, ce se desfăşoară, de regulă, potrivit unui calendar, a cărui devansare poate impieta asupra aplicării legii".

Klaus Iohannis consideră că, în analiza deciziei de intrare în vigoare a acestei legi, ar trebui consultat Consiliul Superior al Magistraturii.

La finalul anului trecut, când aplicarea legii a fost prorogată, Dan Suciu, purtătorul de cuvând al Executivului la acea vreme, a subliniat că, deşi "nu a dorit să amâne aplicarea legii, Guvernul a fost nevoit" să recurgă la această soluţie, din cauza faptului că etapele procedurale pentru punerea în practică a actului normativ nu au fost parcurse, iar normele metodologice nu au fost gata.

Guvernul a transmis, atunci: "Prin măsura aprobată, se asigură timpul necesar pentru procesul de consultare publică asupra normelor de aplicare a legii, iar ulterior, pentru adoptarea lor de către Guvern. De asemenea, se prelungeşte perioada în care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) are sarcina să înfiinţeze cele 42 de Comisii de insolvenţă la nivel teritorial şi Comisia de insolvenţă la nivel central".

ANPC are sarcina să prezinte Guvernului raportări trimestriale privind realizarea planului de măsuri menit să pregătească intrarea în vigoare a Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, au mai spus reprezentanţii Guvernului.

Gheorghe Piperea este de părere că preşedintele Iohannis a arătat, ieri (prin retrimiterea în Parlament a actului legislativ de aprobare a ordonanţei care prevede intrarea în vigoare începând de azi a Legii insolvenţei persoanelor fizice), că Guvernul Cioloş nu a făcut nimic timp de 11 luni pentru ca Legea falimentului personal să poată fi aplicată.

"De asemenea, acest lucru demonstrează că nu mai este timp ca Legea insolvenţei persoanelor fizice să fie pusă în aplicare. Este nevoie de 1.000 de persoane în ANPC care trebuie angajate, de aproximativ 600 de judecători care să fie disponibili pentru punerea în aplicare a legii, de 1.200 de grefieri şi de 500-600 de persoane la MFP şi la Ministerul Protecţiei Sociale. Este nevoie de sedii pentru comisiile de inslovenţă", mai spune domnul Piperea, conchizând că, cel mai probabil, legea va fi rediscutată.

Domnia sa mai opinează: "Motivaţia că nu sunt bani pentru ca această lege să se aplice este aberantă, pentru că este nevoie de circa 150 de milioane de lei, în timp ce MFP a dat pentru Prima Casă 1,2 miliarde lei, adică de zece ori mai mult".

Klaus Iohannis se pune singur într-o lumină proastă, având în vedere că a promulgat legea insolvenţei persoanelor fizice în urmă cu peste un an, consideră avocatul.

De aceeaşi părere este şi deputatul PSD Ana Birchall, care a iniţiat această lege.

Domnia sa ne-a declarat: "Am luat notă cu surprindere de această decizie a preşedintelui Iohannis, pe care o consider o greşeală, aşa cum am considerat că a fost o greşeală ca, în preajma Crăciunului de anul trecut, printr-o Ordonanţă de urgenţă a Guvernului, acesta din urmă să amâne intrarea în vigoare a legii.

Preşedintele a promulgat această lege anul trecut, în mai puţin de o lună de când a fost aprobată de Parlamen. Dacă a promulgat-o atunci, acum ce s-a întâmplat? Anul trecut nu existau aceleaşi temeri? Ce s-a făcut de atunci şi până acum? Solicit actualului guvern să prezinte public ce a făcut în aproape un an de zile şi ce mai poate face într-o lună. Din informaţiile vehiculate în presă, înţeleg că nu au întocmit nici acele comisii de insolvenţă, paşi minimi pentru a lăsa această lege să intre în vigoare şi de prevederile cărora să beneficieze românii de bună credinţă.

De ce această practică de a nu lăsa şi consumatorul român să poată beneficia de instrumente legale de protecţie pe care le are oricare cetăţean european? Legea insolvenţei persoanelor fizice este un asemenea instrument. Observ că este o practică potrivit căreia toate legile pentru consumatorul român de bună credinţă - cum este Legea insolvenţei persoanelor fizice şi Legea conversiei - sunt amânate, tergiversate şi nu sunt lăsate să intre în vigoare aşa cum ar trebui.

Este o practică de lipsă de respect faţă de români, cărora li se ia un drept de a beneficia de acest instrument european. Solicit ca atât Legea insolvenţei persoanelor fizice, cât şi cea a conversiei să intre în vigoare, iar cei care au împiedicat intrarea în vigoare a acestei legi să răspundă".

Parlamentarul susţine că, pentru aplicarea acestei legi, nu este nevoie de "o aşa mare infrastructutră", adăugând: "Cred că sunt doar motive pentru a se tergiversa intrarea în vigoare a unei legi ce acordă protecţie cetăţenilor români şi că în tot acest an de când a fost aborgată nu s-a făcut nimic".

• Paul Anghel: "Pentru Direcţia Insolvenţă sunt prevăzute 314 posturi dedicate personalului contractual"

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a elaborat Hotărârea de Guvern în vederea modificării şi completării HG 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea ANPC, pentru înfiinţarea Direcţiei de Insolvenţă, ne-a transmis Paul Anghel, directorul general al autorităţii. Domnul Anghel ne-a spus că proiectul de HG se află în procedura de avizare şi că pentru Direcţia Insolvenţă sunt prevăzute 314 posturi dedicate persoanalului contractual. "În acest sens, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, pentru a putea demara procedurile iniţiale prevăzute de lege, pentru anul 2016, organizează concursuri în vederea angajării pentru un număr de 68 de posturi, salariaţi cu statut de personal contractual. Pentru anul 2017 vor fi demarate procedurile pentru ocuparea celor 246 de posturi", a completat domnia sa, conchizând: "Până acum, au avut loc diverse consultări cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale, Băncii Naţionale a României şi cu cei ai asociaţiilor de consumatori, iar unele puncte de vedere au fost inserate în proiectul de transpunere. În perioada următoare va avea loc o consultare publică la care vor participa BNR, reprezentanţii instituţiilor de credit şi cei ai consumatorilor, în urma căreia proiectul va fi transmis spre avizare interministerială".

Consumatorii regretă noua amânare a aplicării Legii insolvenţei persoanelor fizice, potrivit lui Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), care ne-a precizat: "Din păcate, un număr important de debitori vor fi în continuare privaţi de posibilitatea de a beneficia de prevederile legii, care a fost amânată ani la rând, din 2009, de când un prim proiect pe această temă a fost depus în Parlament. În aceste condiţii, ne întrebăm dacă legea va intra, totuşi, în vigoare măcar la începutul anului viitor sau dacă nu vom asista din nou la amânarea termenului de intrare în vigoare. În plus, continuă să rămână absolut inexplicabilă diferenţa de tratament între insolvenţa persoanelor fizice, cu desăvârşire interzisă, şi cea a persoanelor juridice, care a dat posibilitatea multor debitori din această categorie, unii dintre ei chiar fraudulenţi, să scape de toate datoriile".

Legea privind insolvenţa persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015.

Potrivit acestei iniţiative legislative, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Ei vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe cinci ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

Printre altele, prevederile legii vizează şi faptul că persoanele care îşi declară falimentul personal sunt protejate de executarea silită. Totodată, în lege este prevăzut ca împrumutaţii, inclusiv cei care deja au fost executaţi silit, să poată solicita eliberarea de datorii reziduale.

Legea insolvenţei persoanelor fizice a provocat controverse încă de la început, unii specialişti fiind de părere că, de fapt, aceasta va îngreuna foarte mult viaţa consumatorilor, ale căror cheltuieli vor fi verificate de un administrator judiciar.

Prorogarea legii a fost solicitată de Ministerul Justiţiei (MJ). Judecătorul Daniela Pantazi, purtător de cuvânt al CSM, ne-a spus, la finalul anului trecut, că solicitarea făcută la MJ de către instituţia pe care o reprezintă are la bază faptul că sistemul nu dispune de personalul necesar aplicării acestei legi, care nu are nici norme de aplicare aprobate.

Ana Birchall este de altă părere. Domnia sa susţine că nu sunt necesari nici mulţi specialişti, nici sume importante de bani pentru remunerarea acestora, întrucât tocmai ca să nu se ajungă la aceste discuţii, procedura se bazează pe înfiinţarea unor comisii, rezolvarea problemelor consumatorilor urmând să fie realizată printr-un proces administratativ: "Va fi constituită o comisie (n.r. naţională) de insolvenţă, cel mai probabil alcătuită din reprezentanţi ai anumitor autorităţi, cum ar fi ANPC, BNR etc., care va monitoriza modul de rambursare a datoriilor. Dacă cineva nu va fi de acord cu procedura stabilită în cadrul acestei comisii, atunci se poate face contestaţie şi se merge în instanţă".

Ana Birchall spune că a apelat la această procedură administrativă pentru că CSM spunea că este nevoie de specialişti.

Legea a fost promulgată de preşedintele ţării în 18 iunie 2015 şi, iniţial, ar fi trebuit să intre în vigoare la începutul acestui an.