Organizaţia Narada încearcă să aducă toaletele "din fundul curţii" în interiorul şcolilor

În contextul în care, în ultimul an, din cele 180 de şcoli care au încă toalete în fundul curţii niciuna nu a fost modernizată, Narada spune povestea şcolii Stejari şi încearcă să mobilizeze comunităţile pentru a schimba nepăsarea din educaţie în demnitate pentru atât de mulţi copii, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Organizaţia Narada a verificat toate alertele înscrise pe HartaEdu ce atrag atenţia asupra nevoii de a construi toalete în incinta şcolilor şi a extras câteva poveşti ce ar fi putut părea absurde şi în urmă cu 50 de ani, potrivit sursei citate. Una dintre ele este povestea şcolii Stejari, din judeţul Gorj. Toaletele din fundul curţii arată ca într-o fotografie de arhivă, dintr-o perioadă apusă de mult timp. Grupurile sanitare sunt de-a dreptul insalubre, geamurile sparte, pereţii scorojiţi, tâmplăria abia se mai ţine. Şi, mai mult decât atât, pe timp de iarnă se opreşte şi firul de apă rece ce curge la robinet, ca să nu îngheţe conductele şi să se spargă. Elevii vin de acasă cu sticluţe cu apă ca să se poată spăla pe mâini după ce folosesc toaletele. Mulţi dintre ei preferă să se abţină până după ore, când ajung din nou acasă. Cu toate acestea, 163 de elevi, de la clasa 0 până la clasa a 8-a merg zilnic la această şcoală, singura unitate de învăţământ din zonă, se mai arată în comunicat.

De trei ani, director al şcolii este Vasile Deaconescu, om al satului, născut şi crescut în Stejari şi învăţător şi profesor de sport al şcolii din 1986, informează sursa citată. A acceptat mandatul de director din dorinţa de a face ceva pentru comunitate şi în special pentru copii, simţind că e nevoie de implicare şi dăruire în meserie. Astfel că printre primele sale acţiuni a fost aceea de a înscrie o alertă pe #HartaEdu, sesizând urgenţa construirii unor grupuri sanitare în interiorul şcolii, considerând că elevii săi au dreptul la siguranţă, demnitate şi decenţă atunci când vin la şcoală. El a aplicat la toate proiectele ce presupun fonduri locale, naţionale sau europene, în speranţa că va schimba ceva în şcoală. Prin urmare, urmează să primească mobilier nou în programul PNRR, dar şi o masă caldă pentru elevi, din dorinţa de a reduce riscul de abandon şcolar, potrivit comunicatului.

Însă renovarea şi reabilitarea şcolii precum şi construirea toaletelor au rămas deocamdată doar la stadiul de dorinţă, fiindu-i imposibil să se bazeze pe bugetul consiliului local. "Primăria nu are bani nici să plătească salariile, darămite să investească în şcoală. Oamenii din sat nici nu au unde să muncească, iar aproape 80% dintre elevii noştri se încadrează la burse sociale", povesteşte Vasile Deaconescu, aşa cum se arată în comunicat.

La Dârza, oarecum la o aruncătură de Bucureşti, este aproximativ acelaşi context, conform comunicatului. Numai că toaletele sunt construite într-o clădire aproape lipită de şcoală, considerându-se că nu sunt în fundul curţii, chiar dacă cei mici sunt nevoiţi să iasă prin ploaie şi ninsoare pentru a merge la baie. Sunt toalete turceşti, ce vin la pachet cu un miros greu ce-i împiedică pe mulţi copii să meargă la baie până după ore. Şi aici, de teama îngheţului, apa rece este oprită iarna, mai transmite sursa citată.

"Infrastructura precară şi dotările inadecvate reprezintă un prim factor în perpetuarea inechităţii, reducerea atractivităţii şcolilor rurale pentru cadrele didactice bine pregătite şi a reputaţiei unităţilor de învăţământ în cadrul comunităţilor", se arată într-un document al Ministerului Educaţiei, potrivit Ştirile TVR.

În acest context, Raluca Jianu, CEO Narada, precizează că #EokSaFacemNoi, informează sursa citată. Şi, prin intermediul organizaţiei care desfăşoară numeroase proiecte de reabilitare a şcolilor, dar şi de modificare a actului educaţional, ea invită comunităţi şi susţinători din diferite medii, inclusiv cel privat să doneze pentru a putea ajuta aceste instituţii de învăţământ să le ofere copiilor toate condiţiile pentru a învăţa, transmite organizaţia. "Am auzit şi eu diverse voci cum că nu ar conta că ai toaletă în curte pentru că dacă îţi doreşti să înveţi, poţi să înveţi. Am avut exemple de oameni din generaţia mea sau a părinţilor mei care au reuşit în astfel de condiţii pentru că aşa erau vremurile. Însă majoritatea celor care au reuşit în astfel de condiţii, au făcut-o nu datorită unui mediu educaţional care i-a susţinut, ci în ciuda unui astfel de sistem. Şi acestea sunt excepţii. Dacă ne uităm la media copiilor, mesajul care se întipăreşte în subconştientul lor este că ei nu merită. Şi astfel ţara îi trimite la polul opus cu acei copii din şcoli de top de la oraş, care au acces la educaţie de cea mai bună calitate, au tehnologia la îndemână şi învaţă în şcoli în care rezolvă deja problemele viitorului cu ajutorul inteligenţei artificiale. Cum ne imaginăm că astfel de copii din mediul rural pot să înflorească şi să fie gata pentru vremurile care vin şi, mai mult decât atât, să se transforme în cetăţenii de care România are nevoie?", declară Raluca Jianu, CEO Narada, care adaugă, de asemenea, că în prezent 1 din 6 şcoli din România nu are acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă, 845.000 de elevi nu au acces la un laborator de ştiinţe şi 500.770 de elevi din România nu au acces la o bibliotecă, informează sursa precizată.

Până în prezent, Narada a reuşit să rezolve peste 300 de urgenţe din şcolile din România, investind aproape 1 milion de euro în alerte de infrastructură şcolară, digitalizare, inovaţie şi sustenabilitate. Doar anul acesta a ajutat aproape 30 de mii de elevi construind şcoli mai sigure şi punând bazele unei bune pregătiri pentru viitor prin programe de învăţare socio-emoţională şi investiţii în tehnologie, se mai arată în comunicatul transmis de organizaţie.