Orientul Apropiat - o zonă propice pentru dezvoltarea noastră economică

• Interviu cu Valeriu Tabără, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale

Reporter: Care au fost principalele caracteristici ale anului agricol trecut?

Valeriu Tabără: 2011 a fost un an - nu numai în opinia mea, dar şi a specialiştilor - care se întâlneşte doar o dată la 30-40 de ani. Adică perioadele favorabile din punctul de vedere al climei s-au suprapus peste cerinţele critice ale principalelor tipuri de plante. De pildă, în anii normali, cerinţele grâului nu se suprapun niciodată cu cerinţele porumbului; în timp ce grâul are nevoie de soare, porumbul necesită ploaie. Anul trecut nu a fost această situaţie - a şi plouat, dar a plouat scurt, noaptea, iar a doua zi s-a putut intra la recoltat. Şi a mai fost un lucru: pe lângă factorii climatici, au fost la înălţime şi cei tehnologici, au fost şi bani, fertilizarea a fost făcută la timp, tratamentele la fel; toate acestea au condus la o corelaţie pozitivă între producţie şi calitate. De obicei nu există această corelaţie, întotdeauna calitatea este mai bună la o producţie mai mică, iar când forţezi producţia calitatea scade. Aşa se face că la grâu cifrele pe care le avem noi, statistic, de 7,2 milioane tone, plus ceea ce nu se declară au dus, în total, la o producţie de peste 8 milioane de tone. La porumb avem 12 milioane tone raportate, dar cu ce nu se raportează, din gospodăria mică, putem ajunge la 13-14 milioane de tone.

Reporter: Cum sunt aceste cifre comparativ cu 2010?

Valeriu Tabără: Sunt mai mari cu 25%-30%.

Reporter: Cu cât a contribuit, agricultura, anul trecut, la PIB?

Valeriu Tabără: Dacă în 2010 agricultura s-a situat undeva la 6% din PIB, cred că în 2011 ajungem la 7% sau chiar 8%. Agricultura trebuie să aibă o creştere constantă în timp şi cred că acest sector, alături de cel agro-alimentar, va constitui în continuare o pondere importantă în PIB. Totodată, prin noile politici şi viziuni internaţionale, agricultura va fi o ţintă de afaceri.

Reporter: Cu cifrele pe care le avem pentru anul trecut, putem fi mulţumiţi comparativ cu celelalte ţări din UE?

Valeriu Tabără: În urma unor date preliminare, în 2011, cea mai mare creştere de venituri din agricultură a fost înregistrată în România. Vorbim de o creştere de 43,7%, din 18 state membre UE care au avut creştere în acest sector. Pe locul al doilea se află Ungaria, cu 41,8%, urmată de Irlanda - 30%, Slovacia - 25%, Bulgaria - 23,2% şi Cehia - 23%. Media europeană a fost de 6,7%, faţă de 12,6% în 2010, deci în scădere.

Reporter: Trecând la anul în curs, putem spune că perioada de secetă din toamna trecută ar putea fi anihilată de zăpezile care au căzut în această perioadă?

Valeriu Tabără: Perioada de secetă este anihilată în totalitate, sunt convins. După ce se va duce zăpada, câmpul va arăta altfel. În primul rând că zăpada e aşezată pe teren neîngheţat, ceea ce înseamnă o evoluţie pozitivă a culturilor, sub zăpadă. Rapiţa, care nu e pregătită de iernare, a evoluat destul de bine. Dacă gerul ar fi venit în decembrie, cred că nu rămânea un hectar de rapiţă în acest an. Aşa, sunt speranţe să avem în jur de 150.000 de hectare de rapiţă în cultură în 2012. Am pierdut circa 100.000-150.000 de hectare din cele însămânţate, dar tot atâtea vor rămâ-ne în cultură.

Reporter: Pierderile sunt doar pentru rapiţă sau vom avea pierderi şi la alte culturi?

Valeriu Tabără: Pierderile principale din toamnă au fost la rapiţă şi la unele culturi furajere care se seamănă la sfârşit de august, dar ele se pot reface foarte uşor în primăvară. Şi la rapiţă sunt nişte soiuri şi hibrizi de primăvară care dau producţie de peste trei tone la hectar, respectând anumite norme de tehnologie. Grâu putem avea 6 tone la hectar şi dacă răsare în februarie. Am mai avut şi astfel de ani. Problema este ca eu să completez tehnic, evident, cu unele costuri suplimentare. Vreau să subliniez, fără niciun fel de reţinere, că va fi un an excelent pentru culturile de primăvară.

Reporter: Aţi afirmat în diverse ocazii că România ar putea deveni ţară net exportatoare. Vă menţineţi punctul de vedere?

Valeriu Tabără: Îmi menţin punc-tul de vedere, acest lucru fiind o chestiune prioritară în politica agricolă.

Reporter: Cum a evoluat comerţul extern, în 2011?

Valeriu Tabără: Vă dau câteva exemple de produse exportate anul trecut, comparând cu 2010: floarea soarelui - 926.000 tone faţă de 412.000 tone, adică 405 milioane euro faţă de 150 de milioane, în 2010; porumb - 1,3 milioane tone faţă de 1,19 milioane tone, ceea ce înseamnă 351 milioane euro faţă de 230 milioane euro; carne de pasăre - este prima dată când avem o creştere care depăşeşte, valoric, importul: 64.000 de tone faţă de 49.000 de tone. Până şi boabe de soia şi orez exportăm etc. La importuri, pe zece luni, pentru că, deocamdată, nu avem datele pe tot anul, avem valori reduse, anul trecut faţă de 2010, la carnea de porc, la preparatele alimentare, la seminţele de floarea soarelui, la cafea, la grâu etc.

Reporter: Ce efecte va avea în piaţă faptul că a fost ridicată interdicţia de export pe segmentul cărnii de porc?

Valeriu Tabără: Acesta este unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus când am venit la minister. După aproape opt ani, am reluat exporturile de carne de porc. Şi nu a fost simplu. Au fost extrem de multe demersuri, foarte multe verificări şi, în acelaşi timp, sunt angajamente foarte dure pentru păstrarea securităţii sanitar-veterinare pentru export. Eu cred că exportul de carne de porc nu înseamnă numai sectorul cărnii de porc, ci înseamnă stimularea întregii industrii de preparate de porc şi o creştere a consumului de cereale. Aşadar, vom avea venituri mai mari şi în acest sector. Pentru 2012 estimăm un export de 20.000-22.000 de tone, iar pentru anul viitor putem estima şi 100.000 de tone.

Reporter: Ce feed-back aveţi de la CE în legătură cu taxarea inversă la legume?

Valeriu Tabără: Problema aceas-ta a taxării inverse nu este agreată de Comisia Europeană. Din păcate, acest fenomen se găseşte şi în cadrul UE şi cred că ar trebui identificată o cale pentru rezolvarea lui, întrucât avem de-a face cu evaziunea care se formează pe lanţul de valorificare. Vom continua să facem demersuri către UE, după ce am abordat subiectul şi cu Ministerul Finanţelor.

Reporter: În ce stadiu se află actul normativ ce vizează sancţionarea persoanelor care nu-şi igienizează terenurile agricole?

Valeriu Tabără: Actul normativ este terminat, a fost semnat de Minis-terul Finanţelor şi acum avem discuţii cu Ministerul Justiţiei. În parte, discuţiile sunt justificate, pentru că Ordonanţa de Urgenţă pe care am publicat-o în legătură cu această problemă afectează proprietatea. Sperăm să rămână la statut de Ordonanţă de Urgenţă, nu să o dăm ca lege, pentru că o lege care impune taxe, mai ales într-un an electoral, nu are şanse să treacă.

Reporter: Care sunt cuantumurile sancţiunilor prevăzute în Ordonanţă?

Valeriu Tabără: De la 100 de lei la 400 de lei pentru un hectar neigienizat, gradual, de la an la an, dacă proprietarul nu-şi igienizează terenul.

Reporter: Ce facem cu sistemul de irigaţii?

Valeriu Tabără: Continuăm să credem în el. În primul rând suntem în prim proces de restructurare a sectorului de îmbunătăţiri funciare, în al doilea rând cele mai multe sisteme de irigaţii au fost preluate de către Asociaţiile Utilizatorilor de Apă. Din păcate, legea nu a fost aplicată în totalitate şi la timp şi există multe reminiscenţe pe care sperăm ca în proximele zile să le putem finaliza. Ne dorim să transferăm către Asociaţiile Utilizatorilor de Apă cât mai mult din patrimoniul de irigaţii. Rămân în continuare programele de reabilitare a sistemelor de irigaţii, pe care le facem cu Banca Mondială şi sperăm să finalizăm în acest an lucrări care să ducă la câteva zeci de mii de hectare, în regiuni importante cum este zona Brăilei, Terasa Viziru etc. Am speranţe că va fi implementată măsura în cadrul căreia sunt alocate fonduri europene de 80 milioane de euro, pentru sisteme de irigaţii locale. Ne punem speranţe că până la urmă vom putea demara proiectul canalului Siret-Bărăgan.

Reporter: Este nevoie de investitori privaţi, de parteneriat public privat?

Valeriu Tabără: La posibilităţile financiare actuale ale României, sigur că nu este simplu să preiei un astfel de proiect în spaţiul public, dar sunt oferte pentru acest obiectiv.

Reporter: Din ce ţări avem oferte?

Valeriu Tabără: China, Spania, Canada.

Reporter: Dar sunt oferte concrete sau au venit, au văzut, li s-a părut interesant şi au plecat?

Valeriu Tabără: Au rămas în priză de interes. Noi avem câteva lucruri de făcut, cum ar fi clarificarea cadrului legislativ, întrucât acest obiectiv va trebui să treacă de la Apele Române la Agricultură.

Reporter: Care sunt costurile pentru Siret-Bărăgan?

Valeriu Tabără: A fost evaluat la 3,5 miliarde euro.

Reporter: Şi la nivel naţional?

Valeriu Tabără: Diferenţa nu este foarte mare, pentru că investiţia în tronsonul Siret-Bărăgan reprezintă circa 80%- 90% din costurile totale.

Reporter: În câţi ani credeţi că vom avea un sistem de irigaţii care să ne stimuleze cu adevărat dezvoltarea agriculturii?

Valeriu Tabără: Eu cred că reaşezarea sistemelor de irigaţii, în funcţie de necesităţi şi de ceea ce va însemna colaborarea cu Asociaţiile Utilizatorilor de Apă, va fi posibilă până în 2016-2020.

Reporter: Aveţi noutăţi în domeniul subvenţiilor?

Valeriu Tabără: Ne menţinem pachetul de măsuri existent şi dorim să găsim şi alte pachete. Desigur, toa-te demersurile le facem în colaborare cu UE. Cel mai important lucru este introducerea măsurii 215 în PNDR, care face referire la bunăstarea porcinelor şi a păsărilor. Acest lucru înseamnă că subvenţile şi susţinerea financiară vor fi asigurate din bani europeni, nu din fonduri naţionale.

Reporter: Vă menţineţi poziţia referitoare la organismele modificate genetic (OMG)?

Valeriu Tabără: Da. Biotehnologiile sunt o şansă a omenirii şi o bază de dezvoltare a revoluţiei verzi. Eu cred că abordăm greşit problema schimbărilor climatice, nimeni nu va putea bloca ciclurile naturale ale Pământului şi ciclurile Universului, putem însă crea forme care să fie tolerante sau rezistente la unele schimbări. La această dată se lucrează foart-e intens în domeniul biotehnologiilor, acest lucru nu îneamnă modificări genetice. Şi grâul pe care îl mâncăm este modificat gentic natural. Vaca aceea care nu mai dă doi litri de lapte, dă 50 de litri de lapte, are stimulată partea genomică ce controlează factorul de lactaţie. Se lucrează la calitatea produselor prin controlul genetic. Acest domeniu a alunecat în zona politică. Este o greşeală.

Reporter: Ce tipuri de OMG-uri vor fi cultivate la noi în ţară, atunci când se va putea acest lucru?

Valeriu Tabără: În primul rând soia şi porumbul. Soia, pentru că nu avem cum să obţinem acest produs la costuri de promovare şi de competiţie prin ierbicidări şi cantităţi mari de pesticide şi porumbul pentru că suntem supuşi unor dăunători de care nu ne putem apăra.

Reporter: Care sunt primele cinci obiective ale MADR în 2012?

Valeriu Tabără: În primul rând, să realizăm producţia în aşa fel încât să fim prezenţi pe piaţa internaţională. În al doilea rând, diversificarea prezenţei pe pieţele externe. În al trei-lea rând, să mărim capacitatea de prelucrare a materiei prime în Româ-nia. În al patrulea rând, să absorbim cât mai multe fonduri europene, în vederea modernizării agriculturii şi infrastructurii rurale. În al cincilea rând, perfecţionarea unor elemente de prezenţă a României şi de susţinere a prezenţei produselor româneşti. Mi-aş dori asociaţii puternice de producători agricoli, dar care să apere interesele producătorilor, nu interesele private, de grup sau politice. Nu voi fi partener cu cei care sunt angajaţi formal, pentru publicitate, în zona producătorilor agricoli, dar de fapt urmează interesele politice.

Reporter: Intenţionaţi să atacaţi şi alte ţări decât cele către care exportăm în prezent?

Valeriu Tabără: Este clar că, în primul rând, baza este Uniunea Europeană. Avem o tendinţă de export spre Rusia, unde putem exporta carne de porc, carne de pasăre, o varietate de fructe şi legume. Mai este şi China. O zonă foarte bună pentru dezvoltarea economică este Orientul Apropiat. Dorim o amplificare pe UE, pentru produse finite şi semifinite. De ce să ne limităm doar la vinuri, pe pieţele de peste ocean? Se aşteaptă, de pildă, prezenţa caşcavalului nostru, a produselor de lapte de ovină, pe piaţa canadiană şi americană. Avem o rezervă excepţională pe produsele tradiţionale şi ecologice. Am fost acuzat că nu vreau agricultură bio. Cele mai spectaculoase creşteri, de când sunt ministru, au fost înregistrate pe agricultura ecologică.

Reporter: Cât, din întreaga agricultură autohtonă, înseamnă agricultură ecologică?

Valeriu Tabără: Din suprafaţa actuală agricolă a României, circa 2% este agricultură bio. Aceasta a cres-cut, în ultimii ani, de trei-patru ori.

Reporter: Bugetul MADR din acest an cum este faţă de cel din 2011?

Valeriu Tabără: Nu este mai mare, ajunge la circa 14,8 miliarde lei, în ciuda faptului că Ministerul Agriculturii este cel care a adus cele mai multe fonduri europene. Am încheiat, anul trecut, cu plăţi în valoare de 3,4 miliarde euro, din care două şi ceva sunt fonduri UE. Suntem sectorul economic care a adus cel mai mare aport la creşterea economică şi la sustenabilitatea economică din 2011 şi continuăm să o facem şi pe prima jumătate a anului 2012. Ne aşteptăm ca la mijlocul lunii martie să avem decontaţi de către UE peste un miliard de euro, bani importanţi pentru economia naţională. Acum încercăm să găsim o măsură pentru o linie de creditare de 120 de milioane de euro, să putem obţine o absorbţie mai rapidă şi mai bună a banilor pe măsurile cu sisteme private.

Reporter: Ce vă îngrijorează cel mai mult în acest moment?

Valeriu Tabără: Momentan sunt îngrijorat din cauza devalorizării leului, care este în defavoarea activităţilor agricole. Sigur, exportatorii au alte păreri. Dar, referitor la ce în-seamnă relaţia producător-consumator, pe care am pus-o în discuţie la Berlin şi sunt convins că va fi unul dintre marile subiecte de dezbatere şi la nivelul UE, este extraordinar de importantă, se răsfrânge în ceea ce înseamnă oferta de produse agricole. De asemenea, nu am prevăzut protestele care se desfăşoară în Bucureşti şi în ţară. Comportamentul unei părţi a societăţii ne face mult rău şi nouă, agricultorilor, pentru că se scumpesc creditele şi nu mai avem siguranţa creşterii economice prognozate, care ne-ar fi adus certitudinea că am fi putut completa o pierdere de buget pe care am avut-o planificată, inclusiv în strategia fiscală pe trei ani.

Reporter: În aceste condiţii, credeţi că producţia agricolă din acest an o va egala pe cea din 2011?

Valeriu Tabără: Există elemente de performanţă tehnică a fermierilor. Marele merit din anul 2011, dincolo de condiţiile climatice, au fost ale fermierilor, au lucrat extrem de serios şi profiturile au fost mari. Nu întâmplător am dat drumul la depozite. Eu cred că agricultura României în 2012 va avea un nivel normal - nici nu va urca semnificativ faţă de 2011, dar nici nu va scădea. Cel mai important lucru este să ne asigurăm acel surplus de prezenţă românească în piaţa produselor agro-alimentare, cu orice efort. Ţinta noastră este să obţinem şi producţie şi calitate, adică certitudine pentru fermieri şi pentru ţară că pot să-şi echilibreze balanţa comercială, să nu mai fim importatori. Este o ruşine că România importă carne şi lapte. Nu îi acuz pe predecesorii mei că au intrat într-un joc. Eu, însă, nu am de gând să intru în el şi îmi menţin punctul de vedere pe care l-am avut şi acum 20 de ani: România are, din punct de vedere agricol, 80-100 de milioane de consumatori.

Reporter: Mulţumesc!