ORSE organizează Conferinţa "Evoluţia sărăciei energetice în România, în contextul crizei"

Sărăcia energetică a luat amploare la nivel european, ceea ce ridică semnale de alarmă în rândul guvernelor. Un număr crescut de persoane s-a confruntat cu dificultăţi în a-şi plăti facturile de energie, în contextul preţurilor ridicate începând cu jumătatea anului 2021. Aceste greutăţi nu s-au limitat la cetăţenii cu venituri mici şi la cei vulnerabili, ci îi afectează din ce în ce mai mult şi pe cei cu venituri medii, a semnalat recent Comisia Europeană. În acest context, Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) va organiza, pe data de 9 noiembrie, o dezbatere în care se va analiza impactul pe care l-au avut creşterile preţurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, în condiţiile aplicării măsurilor de plafonare şi compensare a facturilor pentru contracararea crizei energetice. Analiza va cuprinde tabloul general cu evoluţia sărăciei energetice în ultimii 10 ani, în România, conform unui comunicat de presă al organizatorului.

La nivelul Uniunii Europene, numărul persoanelor care nu şi-au putut încălzi adecvat locuinţa în 2022 a crescut faţă de anul anterior, după cum au arătat datele Comisiei Europene publicate recent. Situaţia s-a agravat şi în România, aflată printre ţările din UE cu cea mai mare pondere a cetăţenilor care nu şi-au permis temperaturi confortabile în locuinţă în timpul iernii.

"Cele mai recente cifre arată că aproximativ 40 de milioane de europeni din toate statele membre, reprezentând 9,3% din populaţia Uniunii, nu au fost în măsură să îşi încălzească locuinţa în mod adecvat în 2022. Aceasta este o creştere bruscă faţă de 2021, când 6,9% din populaţie se afla în aceeaşi situaţie. Ponderea a crescut de peste două ori în cazul persoanelor din categoriile cu venituri mai mici. Aceste cifre demonstrează gravitatea situaţiei, solicitând factorilor de decizie politică să ia măsuri şi să abordeze cauzele profunde ale sărăciei energetice în cadrul unei tranziţii echitabile şi juste, care să garanteze că nimeni nu este lăsat în urmă", notează Comisia Europeană, în "Recomandarea privind sărăcia energetică" din 20 octombrie 2023.

Incapacitatea de încălzire a locuinţei este doar unul dintre indicatorii de sărăcie energetică, un fenomen complex ce are în spate o mulţime de cauze. Pentru o intervenţie adecvată asupra fenomenului este important să ne uităm la o serie de cauze prin filtrul mai multor indicatori.

În cadrul acestei dezbateri, vor fi prezentate:

Evoluţia principalilor indicatori privind sărăcia energetică în România, în perioada 2013-2022 şi cu precădere în contextul pandemiei COVID-19 şi al crizei energetice cauzate de războiul din Ucraina;

Impactul măsurilor privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie în raport cu sărăcia energetică;

Principalele cauze ale sărăciei energetice;

Categorii vulnerabile şi factori de risc;

Soluţii şi recomandări pentru combaterea acestui fenomen.

"Sărăcia energetică este un fenomen multidimensional, care are numeroase cauze profunde. Din acest motiv, una dintre cele mai mari provocări legate de studiul acestui fenomen este măsurarea lui într-un mod care să reflecte diversitatea de cauze şi de simptome şi care să permită elaborarea de politici publice adecvate. Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) urmăreşte evoluţia acestui fenomen prin filtrul a patru indicatori relevanţi în context românesc. Fiecare dintre aceşti indicatori spune o poveste. De exemplu, este povestea celor pentru care costul vieţii zilnice este atât de mare încât au ales să închidă robinetul caloriferelor, ori a celor care după ce îşi plătesc facturile la energie intră în sărăcie", declară Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei şi coordonator ORSE.

Alături de Anca Sinea, la dezbatere vor mai participa George Jiglău - preşedinte al Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) şi Andreea Vornicu - cercetător ORSE.