ORSE: Sărăcia energetică de vară, un risc în creştere pentru persoanele vulnerabile

Sărăcia energetică nu mai înseamnă doar imposibilitatea de a asigura o temperatură confortabilă în locuinţă în timpul iernii, ci şi în timpul verii. Valurile de căldură tot mai intense şi mai frecvente, pe fondul schimbărilor climatice, pot amplifica sărăcia energetică de vară, adică imposibilitatea unor consumatori de a-şi răci în mod optim locuinţa, arată un comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit sursei citate, categoriile cele mai vulnerabile sunt bătrânii, copiii, în general persoanele cu venituri mici care trăiesc în locuinţe cu un grad redus de eficienţă energetică, ce devin adevărate "cuptoare" sub impactul temperaturilor caniculare.

De asemenea, sunt mai expuse acestui risc persoanele care trăiesc în zonele mai populate şi cu suprafeţe construite dense din oraşe, mai afectate de fenomenul numit "insulă de căldură urbană", unde temperaturile tind să fie semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale.

Sărăcia energetică de vară poate amplifica disparităţile sociale, având un impact negativ asupra sănătăţii celor afectaţi. "Impactul valurilor de căldură se extinde şi asupra sănătăţii mintale. Studii recente au explorat legătura dintre temperaturile ridicate şi creştere violenţei sau creşterea ratei de sinucidere", după cum notează o analiză InfoClima. Având în vedere că aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în oraşe, potenţiala ameninţare pentru sănătate este uriaşă.

"Până la 19% dintre gospodăriile din UE au raportat că este prea cald în timpul verii. Aceasta este o problemă importantă având în vedere valurile de căldură recurente din Europa", potrivit CORDIS, serviciu al Comisiei Europene. Deşi sărăcia energetică este un fenomen răspândit în toată UE, ţările din sudul şi estul Europei se confruntă cu o sărăcie energetică mai profundă decât în alte părţi, în principal din cauza veniturilor mai reduse.

Faţa adesea ignorată a sărăciei energetice în Europa

Într-o dezbatere desfăşurată în acest an în Parlamentul European, una dintre concluziile experţilor a fost că "sărăcia energetică de vară este o latură adesea trecută cu vederea a sărăciei energetice, cu efecte negative demonstrate asupra sănătăţii umane, mai ales că ne confruntăm cu valuri de căldură mai frecvente şi mai severe din cauza schimbărilor climatice".

România: Legea privind consumatorul vulnerabil, incompletă

Imposibilitatea de a răci locuinţa este inclusă în definiţia sărăciei energetice în România, aşa cum este stabilită prin Legea nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie:

"Sărăcie energetică - imposibilitatea consumatorului vulnerabil, adică persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare faţă de sursele de energie, necesită măsuri de protecţie socială şi servicii suplimentare pentru a-şi asigura cel puţin nevoile energetice minimale, definite astfel: consumul minim de energie al persoanei singure/unei familii pentru iluminat, răcirea şi încălzirea optimă a locuinţei, susţinerea facilităţilor de gătit şi asigurarea apei calde în locuinţă, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susţinerea vieţii ori pentru ameliorarea sănătăţii persoanelor".

Legea 226 / 2021 mai stabilea că "limita minimă a consumului se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale, pe baza datelor puse la dispoziţie de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, precum şi de Institutul Naţional de Statistică". Totuşi, aşa cum experţii Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE) au semnalat anterior, nici acum aceste nevoi energetice minimale nu au fost stabilite de către autorităţile responsabile.

EPAH: 2 din 10 români nu şi-au putut menţine locuinţa răcoroasă. Doar 4% aveau aparate de aer condiţionat

Datele din acest raport arată că în România doar 80,4% din populaţie locuia în locuinţe suficient de confortabile pe timpul verii, uşor peste media europeană, de 79,1%, aşa cum reiese din graficele de mai jos. Acestea sunt bazate pe ultimele date disponibile, culese în 2012, o actualizare a acestora fiind prevăzută pentru 2023.

În ceea ce priveşte indicatorul ce analizează ponderea populaţiei care locuieşte în case echipate cu aparate de aer condiţionat (ventilatoarele fiind excluse), în România procentul este de doar 4,9% din populaţie, adică mai puţin de jumătate din media UE de 10,1%. Datele au fost culese în 2007, dar sunt ultimele disponibile, arată sursa citată.

Şi acest indicator care poate indica starea de sărăcie energetică are însă limitele sale. "Proprietatea aparatelor de aer condiţionat este un indicator care poate fi utilizat pentru a evalua capacitatea gospodăriilor de a face faţă temperaturilor reci sau calde prin consumul de energie pentru încălzirea şi răcirea spaţiului. Cu toate acestea, nu este singurul indicator care determină această capacitate, deoarece mijloacele financiare şi caracteristicile construcţiei clădirii sunt la fel de importante ca şi deţinerea unui echipament adecvat. O gospodărie poate deţine echipamentul, dar nu are mijloacele de utilizare (Gouveia et al., 2019), mai ales dacă locuieşte într-o locuinţă insuficient izolată. (....) Deţinerea acestui echipament este un indicator al unei capacităţi mai mari de a face faţă disconfortului termic şi de a ieşi din sărăcia energetică. Cu toate acestea, s-au raportat creşteri semnificative ale consumului de energie electrică atunci când gospodăriile deţin aparate de aer condiţionat, exacerbate de importanţa tot mai mare a răcirii ca nevoie de bază din cauza schimbărilor climatice, ceea ce duce la cheltuirea unei cote mai mari din veniturile gospodăriilor pentru costurile energiei (Randazzo et al., 2020). Această schimbare a cererii de energie şi dificultatea în achiziţionarea acestor sisteme de eficienţă ar putea crea inegalităţi şi o vulnerabilitate sporită în gospodăriile cu venituri mici", se mai menţionează în raportul publicat de EPAH.

Aşadar, a deţine un aparat de aer condiţionat nu e sinonim cu a nu fi în sărăcie energetică.

Sărăcia energetică se referă nu doar la impactul temperaturilor joase, ci şi la temperaturi mult prea ridicate pentru a putea duce o viaţă normală. ORSE atrage atenţia că este nevoie de creşterea conştientizării publice asupra fenomenului sărăciei energetice de vară, precum şi de măsuri care să vină în sprijinul celor afectaţi, care să ţină cont de nevoile de bază ale gospodăriilor, se mai arată în comunicat.