• 26 septembrie 2011, nr. 188
Informaţia relatată de cotidianul britanic "Daily Mail" în ediţia de luni, despre implicarea familiei preşedintelui american Bush în afaceri private cu familia teroristului saudit Osama bin Laden, este mai agresivă decât cea deţinută şi publicată de ziarul "BURSA" în aceeaşi zi, când, sub titlul "Bush şi Bin Laden au folosit aceeaşi bancă", am relatat legăturile de afaceri stabilite între bancheri pakistanezi, notabilităţi ai Curţii regelui saudit şi oficiali ai Casei Albe. De pildă, ziarul "BURSA" nu deţine informaţia că fratele lui Osama bin Laden, Salem bin Laden, ar fi fost fondator al companiei "Arbusto Energy Oil Company" împreună cu actualul preşedinte american George W. Bush, aşa cum a publicat "Daily Mail".
Din informaţiile noastre, rezultă că George W. Bush a fondat "Arbusto Energy" cu 20.000 de dolari din banii proprii. În companie au fost investiţi 4,7 milioane de dolari de către 50 de persoane, majoritatea prieteni ai unchiului actualului preşedinte. Printre ei este posibil să se fi numărat şi Salem bin Laden, dar sursele noastre nu îl menţionează, după cum numele său nu apare nici în evoluţiile ulterioare ale afacerii.
Conform "Dallas Morning News", Russell Reynolds, prieten al familiei Bush, ar fi declarat că investitorii în "Arbusto Energy" au pierdut aproximativ 80% din banii investiţi în companie. Aflată pe buza falimentului, "Arbusto" a fost cumpărată, în septembrie 1984, de compania "Spectrum 7 Energy Corporation", proprietate a doi susţinători politici ai administraţiilor Reagan şi respectiv Bush-senior - William DeWitt şi Mercer Reynolds. George W. Bush (actualul preşedinte) a primit 13,6% din compania "Spectrum" şi a fost numit preşedintele ei. După doi ani, însăşi compania "Spectrum" a intrat în dificultăţi financiare, pierzând într-o singură jumătate de an circa 400.000 de dolari.
În 1986, compania "Harken" a cumpărat "Spectrum", ocazie cu care George W. Bush a primit acţiuni "Harken" în valoare de 227.000 de dolari şi a fost numit în Consiliul director. Din acest moment, "Harken" a reuşit să atragă inves-tiţii de 25 de milioane de dolari.
În ianuarie 1990, "Harken" a obţinut un contract exclusiv de prospecţiuni petrolifere din partea Bahreinului, învingând surprinzător faimoasa companie "Amoco", care încercase să obţină acelaşi contract. Cu toate avantajele sale, "Harken Energy" nu a reuşit să găseas-că petrol ani de zile.
O proporţie de 10% din acţiunile "Harken" au aparţinut Şeicului Abdullah Bakhsh, care era reprezentat de Talat Othman. În spatele lui Bakhsh se află Gaith Pharaon, fiul unui consilier al casei regale saudite, despre care "BURSA" a publicat, luni, că a fost adânc implicat în scandalul dispariţiei celor 10 miliarde de dolari din "Bank of Credit and Commerce International" (BCCI), scandal care a început să fie acum din nou investigat de serviciile secrete CIA, la zece ani după ce s-a petrecut.
Bancherul lui Bakhsh era Khalid bin Mahfouz, implicat în scandalul BCCI şi despre care ziarul italian "Il Manifesto" a scris recent, la 23 septembrie, că ar fi unul dintre cei mai importanţi aliaţi de astăzi ai lui Osama bin Laden.
În sfârşit, printre acţionarii BCCI, s-a numărat şi şeicul Kalifah, prim-ministru al Bahreinului, care a jucat rolul determinant în contractul de prospecţiuni petrolifere câştigat de "Harken".
Încheierea rolului lui George W. Bush în afacerea "Harken" a avut loc în circumstanţe care au stârnit suspiciuni. Bush şi-a vândut 60% din acţiunile pe care le deţinea la "Harken", în iunie 1990, cu circa o lună înainte ca Iraq să invadeze Kuweit, acţiune militară care a condus la prăbuşirea preţurilor "acţiunilor".
La momentul acela, tatăl său era preşedinte al Statelor Unite şi primise rapoarte CIA care ară-tau că Saddam Hussein este "out of control" (scăpat de sub control).
Au existat voci că George W. Bush ar fi speculat acţiunile "Harken" pe baza informaţiilor confidenţiale despre situaţia financiară precară a companiei la care figura atât ca director cât şi ca cenzor ("inside trading"), delict pedepsit de lege, dar "Security Exchange Comission" (echivalentul american al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, de la noi) a decis că nu a comis o infracţiune.
Informaţia publicată de "Daily Mail" că fratele lui Osama bin Laden, Salem bin Laden, ar fi fost partener al lui George W. Bush, dacă este adevărată, sugerează conotaţii personale ale conflictului care zguduie lumea în acest moment.
Anul acesta, în iunie, "Corriere della Sera" a informat că serviciile secrete ruse susţin că Osama bin Laden ar fi pregătit un atentat împotriva preşedintelui american George W. Bush, informaţie care, într-un fel, susţine scenariul că preşedintele ar fi vizat personal de ura teroristului.
Împotriva acestei sugestii, însă, poate fi invocat faptul că Osama bin Laden este al 17 - lea copil al lui Mohammad bin Laden, care a avut circa 52 - 54 de copii (sursele nu coincid în această privinţă). Numărul impresionant de fraţi a făcut ca ei să se grupeze pe ramuri - grupul egiptean, grupul iraqian etc. - Osama fiind singurul cu mamă saudită.
Între grupuri, raporturile nu au fost totdeauna frăţeşti, Osama bin Laden trebuind să lupte cu ceilalţi pentru moştenirea de 300 de milioane de dolari. În aceste condiţii, faptul că unul dintre cei 50 de fraţi ai săi s-ar fi aflat în legătură directă de afaceri cu actualul preşedinte SUA nu dovedeşte că între Osama bin Laden şi George W. Bush s-ar derula şi o răfuială personală.