O(s)ama executat de O(b)ama Viu sau mort, prinderea teroristului nu rezolvă criza economică

• 21 Septembrie 2001, nr. 185

Osama bin Laden, suspectul numărul unu în organizarea atacurilor teroriste din Statele Unite, a fost solicitat să părăsească Afganistanul la recomandarea "Shura" - marele consiliu al preoţilor islamici de la care emană deciziile talibanilor şi care a dezbătut subiectul timp de două zile. Deşi oarecum neaşteptată în raport cu tradiţiile fundamentaliste, disocierea Afganis-tanului de "oaspetele" său Osama bin Laden a devenit presantă sub ameninţarea celor 100 de bombardiere americane trimise suplimentar în regiunea Golfului, cu două zile în urmă. Agenţiile de presă relatează că unii preoţi ai "Shura" sunt sceptici că americanii se vor răzgândi să mai atace Afganistanul în situaţia că bin Laden l-ar părăsi, deoarece, dupa cum spun ei, Statele Unite au repetat că Osama nu este singura problemă deranjantă în raporturile cu această ţară asiatică, pe care, sub acest motiv, ar încerca, de fapt, să o distrugă.

Însă, preşedintele american George Bush este conştient de disproporţia forţelor într-un eventual război cu Afganistanul, afirmând în faţa Congresului, conform unor surse invocate de agenţiile de ştiri: "Care este folosul să trimiţi o rachetă de două milioane de dolari împotriva unui cort de zece dolari ca să loveşti o cămilă?" Preşedintele Bush se străduieşte să realizeze o coaliţie internaţională împotriva terorismului, iniţiativă aprobată de toată lumea, dar înţeleasă diferit de fiecare. În timp ce premierul britanic Tony Blair şi-a identificat poziţia cu cea a preşedintelui Bush, preşedintele Franţei, Jacques Chirac, şi-a declarat întregul suport împotriva terorismului, dar l-a nuanţat adăugând, împreună cu secretarul general ONU, Kofi Annan, că nu trebuie confundate grupurile extremiste cu întrea-ga lume islamică. Saud al - Faisal, minis-trul de Externe al Arabiei Saudite, care joacă un rol cheie în atitudinea lumii arabe faţă de iniţiativa americană, a punctat hotărât, declarând că "nu putem lupta împotriva teroris-mului ca răzbunători".

Dar, pe lângă eforturile de coalizare internaţională antiteroristă, guvernul american este silit să încerce a preveni recesiunea economică ale cărei semne se înfăţişează, în primul rând, în industria transporturilor aeriene.

Deturnarea avioanelor pe care teroriştii le-au folosit ca pe nişte bombe împotriva turnurilor World Trade Center din New York şi a clădirii Pentagonului a zdruncinat încrederea călătorilor în transporturile aeriene, efect eclipsat la început de dimensiunea tragediei provocate de terorişti, dar care acum se dovedeşte extrem de grav. Spaima pentru călătoria aeriană, exacerbată de intensa mediatizare a imaginilor terifiante înfăţişând impactul avioanelor cu World Trade Center, a cauzat uriaşe pagube companiilor de trans-port aerian dar şi uzinelor constructoare de avioa-ne cărora li s-au amânat sau chiar anulat o parte dintre comenzi. Directorul companiei "Delta Air Lines" a informat Congresul SUA că transporturile aeriene americane au nevoie imediată de o injecţie de 17,5 miliarde de dolari. Casa Albă, însă, a propus o asistenţă, în bani gheaţă, de 5 miliarde de dolari, care ar acoperi pierderile directe suferite de companiile aeriene în urma atacurilor teroriste.

Administraţia americană a mai informat Congresul că intenţionează să folosească 3 miliarde de dolari (din cei 40 de miliarde aprobaţi pentru nevoi de urgenţă în urma atacurilor) pentru întărirea securităţii aeroporturilor şi a zborurilor.

Companiile de transport aerian au anunţat, deja, concedieri aproximând 100.000 de lucrători.

Subvenţiile guvernamentale ar putea des-chide apetitul şi altor ramuri industriale aflate în criză. Unele pretenţii ar putea emite chiar şi societăţile de asigurări puternic afectate de distrugerile provocate de terorişti.

Situaţia aduce în discuţie două aspecte. Primul aspect: transportatorii americani traversau oricum un an rău, estimându-se că pierderile lor se vor cifra la două miliarde de dolari la sfârşitul lui 2001; concedierile de acum şi subvenţiile pe care ar urma să le primească pot fi interpretate ca un proces de restructurare care ar fi fost necesar în orice caz, dar că, având loc în urma atacului terorist, se justifică mult mai bine în ochii publicului. Al doilea aspect: o întrebare tulburătoare circulă deja în jurul globului - sumele mari pe care le aruncă guvernul american cu acest prilej sunt constituite din bani "vechi", sau din bani "noi"? Cu alte cuvinte, nu cumva aceştia sunt bani proaspăt tipăriţi? Şi dacă aceasta este situaţia, atunci statutul de monedă - etalon al dolarului în lume nu va fi afectat, mai ales că a pierdut puternic în faţa euro, după atacul terorist?

Oare prinderea lui Osama bin Laden, viu sau mort - aşa cum a cerut preşedintele Bush - va rezolva aceste probleme?

24 septembrie 2001, nr.186

26 septembrie 2001, nr. 188