OTP Bank: "Măsurile fiscale şi preţurile mari ale petrolului vor opri temporar dezinflaţia în România"

Economia României înregistrează o creştere mai slabă decât se anticipase anterior, spun analiştii OTP Bank, care pun încetinirea pe seama provocărilor din sectorul serviciilor şi din industrie, consolidării fiscale şi slăbirii activităţii în zona euro. În opinia lor, prognoza pentru a doua jumătate a anului este astfel influenţată de recentele evoluţii economice internaţionale, de tendinţele din zona euro, de noile majorări de taxe locale şi de evoluţia indicatorilor macroeconomici locali.

Chiar dacă în prima parte a anului se estima că PIB-ul anual va ajunge la o creştere de aproape 3% în 2023, creşterea a fost mai lentă, îngreunată de un consum şi de exporturi mai slabe, pe fondul unor venituri reale erodate de inflaţie şi de deteriorarea situaţiei internaţionale în zona de producţie, şi a ajuns la doar 1,7% la jumătatea anului. Prin urmare, perspectiva de creştere economică pentru întregul an este de 1,9%. În acelaşi timp, inflaţia continuă să scadă şi este pe cale să ajungă la aproximativ 7,5% la finalul lunii decembrie, în timp ce în privinţa ratei dobânzii de referinţă nu vor exista evoluţii noi, BNR urmând să menţină rata actuală, potrivit unui comunicat al băncii.

Performanţa PIB-ului din primul semestru a fost alimentată de sectoarele IT, construcţii şi servicii, în timp ce industria, care contribuie cu peste 20% la formarea PIB-ului, a avut o contribuţie negativă. La începutul anului 2024 tendinţa de creştere a PIB-ului se va îmbunătăţi spre o valoare anuală estimată de +2,7%, determinată de cheltuielile gospodăriilor (susţinute de creşterea salariilor reale), de creşterea consumului public şi de o revenire a dinamicii exporturilor, conform băncii.

"Având în vedere evoluţiile din ultima lună, indicatorii din trimestrul al treilea sugerează că acum încetinirea creşterii va dura mai mult decât se anticipa. Creşterea redusă pe care am văzut-o până acum este determinată de cererea gospodăriilor, de o revenire bună a sectorului construcţiilor şi de o creştere uriaşă a cheltuielilor de investiţii, din care o mare parte este finanţată din fonduri externe nerambursabile. Aşteptările ar trebui să fie rezervate pentru finalul acestui an deoarece cheltuielile vor fi limitate de faptul că şi creşterea creditelor a continuat să slăbească, chiar dacă generarea de credite a revenit la tendinţele anterioare pentru segmentul corporate şi creditele de consum." au menţionat analiştii OTP Bank.

Inflaţia a fost în scădere constantă începând cu februarie 2023 şi a ajuns la 8,8% în luna septembrie. Aşteptările sunt ca această scădere să continue până la finalul anului, în principal sub influenţa efectelor de bază şi, în special, a corecţiei preţurilor la alimente, luând în calcul inputul recoltei agricole din 2023 şi plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele alimentare de bază, potrivit băncii.

"În acest moment, inflaţia este încă în scădere, dar trebuie să fim conştienţi de faptul că luna ianuarie va aduce inversare temporară a tendinţei dezinflaţiei, din cauza măsurilor fiscale implementate pentru consolidarea fiscală. Efectul preţurilor mai mari ale petrolului va contribui, de asemenea, la oprirea dezinflaţiei în primul trimestru al anului viitor. Prognoza noastră arată că inflaţia preţurilor serviciilor şi a bunurilor va rămâne relativ inflexibilă, în timp ce inflaţia preţurilor alimentelor va continua să scadă", spun analiştii.

Având în vedere aşteptările de dezinflaţie pe plan local pentru începutul anului 2024, este puţin probabil ca Banca Naţională să înceapă reducerea ratei de referinţă, conform OTP Bank.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, analiştii băncii sunt de părere că măsurile de consolidare luate recent de Guvern nu sunt suficiente ca să ducă deficitul la nivelul de 3%, anul viitor.

Mihaly Kovacs, Economic Advisor, OTP Bank's Research Centre, a spus, în cadrul unei video-conferinţe: "Deficitul estimat iniţial pentru acest an era de 4,4% din PIB, dar se pare că se va îndrepta către 6%. Între timp, printr-un acord cu Comisia Europeană, Guvernul a crescut ţinta de deficit la 5,5% şi vor urma scăderi ale cheltuielilor, ale investiţiilor, însă care nu vor produce influenţe semnificative asupra deficitului din 2023".

Analistul a adăugat: "Pentru anul viitor scenariul diferă puţin. După cum probabil ştiţi, Guvernul a adoptat măsuri privind impozitarea care reprezintă cam 1% din PIB sau ceva mai mult, legate de impozitarea indirectă, de TVA, accize, taxa pe cifra de afaceri sau pe profitul minim, eliminarea unor scutiri de taxe pentru industria informatică şi în sectorul construcţiilor şi noi impozite aplicate microîntreprinderilor. Toate acestea au menirea să scadă deficitul de la 6% la 5%. Însă, credem că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a face ca deficitul să ajungă la ţinta de 3% în 2024. Va exista o diferenţă de 2% şi nu ne aşteptăm să existe alte măsuri de consolidare din cauza celor patru runde de alegeri. Deşi anul viitor cadrul fiscal european va fi important, din câte înţelegem, ţărilor li s-ar putea permite să aducă deficitul la 3% până în 2025. Prin urmare, nu ne aşteptăm să existe un efect negativ important sau să fie impuse alte măsuri din partea Comisiei Europene".

În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, analiştii observă că, deşi creşterea economică a încetinit, aceasta a rămas robustă până în prezent, cu o creştere lentă, dar constantă, a ocupării forţei de muncă. Indicatorii de înăsprire a pieţei muncii nu dau semne de relaxare. În acest timp, salariile reale au reuşit să crească puternic, pe măsură ce inflaţia a scăzut, urmând să fie impulsionate şi mai mult de majorarea salariului minim în 2024.