OVIDIU DUMITRESCU, TRADEVILLE: "În condiţii normale, SIF-urile vor fi în linia pieţei, în 2019"

Cele cinci Societăţi de Investiţii Financiare (SIF-uri) ar trebui să evolueze, în mod normal, în ton cu linia generală a pieţei, estimează pentru anul ce tocmai a debutat Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct în cadrul Tradeville.

Totuşi, reprezentantul casei de brokeraj atrage atenţia că pot să apară mulţi factori care să facă ca societăţile de investiţii financiare să aibă o performanţă sub sau peste cea a pieţei.

"De exemplu, o eventuală ridicare sau chiar eliminarea completă a pragului de deţinere la SIF-uri poate conduce la o apreciere a cotaţiilor, cel puţin pe moment, la fel cum evoluţii mai slabe în sectorul imobiliar pot avea ca rezultat o afectare a valorii de piaţă a portofoliului acelor SIF-uri care au expunere mai mare în respectivul sector", a detaliat Ovidiu Dumitrescu.

Afirmaţia directorului de la Tradeville vine în contextul în care, la finalul anului trecut, Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul Legii privind reglementarea fondurilor de investiţii alternative (FIA), care prevede, printre altele, eliminarea limitei de deţinere de 5% la SIF-uri.

Potrivit brokerilor activi în piaţa noastră de capital, în prezent, nu există niciun motiv pentru menţinerea pragului de deţinere, aceştia susţinând că ar trebui înlăturată orice limită în ceea ce priveşte nivelul participaţiei pe care poate să o aibă un acţionar în cadrul societăţilor de investiţii financiare.

"Un prim efect al eliminării pragului este dat de creşterea lichidităţii acestor emitenţi, ceea ce implicit va influenţa preţul acţiunilor SIF-urilor la Bursa de Valori Bucureşti", ne-au spus brokerii în toamna anului trecut.

Pe lângă cele menţionate, Ovidiu Dumitrescu ne-a transmis că evoluţia SIF-urilor va depinde şi de distribuţiile de dividende pe care le decid acţionarii sau de eventuale răscumpărări de acţiuni pe care le pot face.

"Distribuţia unor dividende cu randamente asociate mai ridicate decât cele oferite în 2018 sau planuri de răscumpărare de acţiuni proprii pot susţine o evolutie pozitivă", a punctat directorul de la Tradeville.

De altfel, dividendele au fost unul dintre principalele motive pentru care, anul trecut, comportamentul SIF-urilor a fost mai slab decât al unora dintre emitenţii importanţi ai bursei bucureştene, în special din sectorul bancar şi energetic, dividendele alocate de societăţile de investiţii financiare având un randament inferior celui livrat de majoritatea companiilor notabile din indicele BET.

Practic, raportat la preţurile de închidere din şedinţele în care au fost aprobate de acţionari (finalul lunii aprilie), cel mai mare randament al dividendului brut pentru SIF-uri, de 4,41%, a fost oferit de SIF Transilvania (SIF3), iar cel mai redus, de 3,22%, de SIF Oltenia (SIF5), în timp ce SIF Banat-Crişana (SIF1) nu a oferit dividende.

Spre deosebire, la jumătatea lunii aprilie, randamentul mediu al dividendului brut pentru companiile din componenţa indicelui BET, ponderat cu importanţa fiecărui emitent în coşul de acţiuni, era de 7,15%

În acest context, toate cele cinci SIF-uri au încheiat anul 2018 în teritoriul negativ, cea mai redusă depreciere a cotaţiei, de 4,36%, fiind înregistrată de titlurile SIF5, preţul acţiunii societăţii de investiţii financiare cu sediul în Craiova fiind susţinut, începând cu finalul lunii iunie, de anunţul conform căruia îşi va înstrăina către Erste Group Bank pachetul de 6,29% deţinut la Banca Comercială Română (BCR), pentru suma de 140 de milioane de euro, tranzacţie ce s-a finalizat în data de 9 octombrie (Vezi tabel 1).

Totodată, preţul acţiunilor tuturor SIF-urilor a fost lovit în ultimele şedinţe de tranzacţionare din luna decembrie a anului trecut de declaraţiile Ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, privind intenţia Guvernului de a implementa o serie de măsuri fiscal-bugetare cu impact profund asupra activităţii de la BVB, care s-au concretizat în Ordonanţa de Urgenţă n.r. 114/2018, care deja a fost publicată în Monitorul Oficial.

Astfel, s-a ajuns la discounturi de tranzacţionare între Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN) şi preţul din piaţă de peste 50% în cazul a trei SIF-uri, cel mai mic discount, de 37%, fiind avut de SIF2 iar mai mare, de 65%, de SIF4 (Vezi tabel 2).

Anul trecut, indicele financiar BET-FI a coborât cu 12,63%, singurul emitent din structura sa care a încheiat 2018 în creştere fiind Fondul Proprietatea (FP), a cărui cotaţie s-a apreciat cu 2,2%.

• Note

‣ Introducerea unui prag de deţinere la SIF-uri a fost aprobată în 1997 chiar de acţionarii societăţilor de investiţii financiare, când a fost fixată o limită de 0,1% din capitalul social.

Argumentul principal pentru introducerea şi, ulterior, menţinerea limitărilor a fost că, în condiţiile unui acţionariat foarte numeros şi dispersat, ar fi fost relativ uşor ca anumite persoane să acapareze poziţii de control cu o mică fracţiune din capitalul total şi apoi să administreze societăţile doar în favoarea unor grupuri restrânse de interese.

În anul 2005, a fost aprobată prin ordonanţă modificarea pragului, de la 0,1% la 1%, pentru ca un an mai târziu să se decidă ca limita de 1% să se aplice şi grupurilor de investitori care acţionează în mod concertat.

La finalul anului 2011, Camera Deputaţilor a aprobat proiectul legislativ pentru creşterea pragului maxim de deţinere la SIF-uri, de la 1% la 5% din totalul acţiunilor emise de fiecare societate.

‣ Discounturile dintre Valoarea Unitară a Activului Net şi preţ sunt calculate luând în considerare VUAN-ul raportat de SIF-uri la finalul lunii noiembrie 2018 şi preţul de închidere al acţiunilor din data de 8 ianuarie 2019.