Ovidiu Nicolescu, CNIPMMR: "Taxa pe stâlp, făcută de «pălărişti», nu de specialişti"

Impozitul pe construcţii speciale ("taxa pe stâlp") este un lucru făcut ochiometric, realizat de «pălărişti», nu de specialişti, a declarat, ieri, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Domnia sa a precizat: "Impactul taxei pe stâlp asupra companiilor va fi mare. Autorităţile nu au făcut niciun fel de notă de impact, nu au respectat directiva Uniunii Europene. Preconizăm că vor scădea investiţiile din România. Această taxă se regăseşte şi în cazul altor ţări, dar cu valori cuprinse între 0,25% şi 0,5%, şi nu este foarte răspândită. În mod normal, aceasta nu se aplică la stâlpi, ci la transformatoare şi alte construcţii de acest gen. Efectele negative sunt multiple, atât economice cât şi sociale". Totodată, Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele CNIPMMR, a ţinut să precizeze că, în urma acestei măsuri, investitorii străini este posibil să îşi îndrepte faţa către vecinii noştri bulgari: "Spre exemplu, toţi marii transportatori care vor să îşi facă terminale în ţara noastră sunt descurajaţi. Aceştia nu vor fi de acord să dea 1,5% din profitul lor anual la bugetul de stat şi se vor reorienta spre Bulgaria. Un alt exemplu este reprezentat de Transelectrica, companie care are peste 30.000 stâlpi şi, dacă îi impozităm, vom plăti noi toţi", a spus domnia sa.

Cei doi oficiali ai CNIPMMR au fost completaţi de Florea Pîrvu, vicepreşedinte în cadrul Consiliului: "Pe lângă impozitele plătite la început pentru construcţii, se va veni cu o taxă suplimentară. Gândiţi-vă la retaileri. Investitorii străini care vor să investească vor fi descurajaţi. Considerăm această taxă excesiv de mare în raport cu ce există în Uniunea Europeană. Ar fi de preferat un 0,25%, maxim 0,5%, dar nu 1,5%. Implicaţiile acestui impozit sunt incalculabile. Ar fi trebuit făcut un studiu de impact. Facem lobby ca autorităţile să regândească acest impozit. Iniţial a fost vorba despre impozitarea construcţiilor de mare anvergură, la proiectele speciale de genul transformatoarelor sau marilor platforme de pildă, nu şi la IMM-uri, dar s-au făcut schimbări pe parcurs".

Potrivit unei consultări realizate de CNIPMMR, în perioada 10-18 februarie 2014, asupra membrilor săi, 91% dintre aceştia au declarat că noua măsură va avea un impact negativ pentru întreprinderi şi 83% consideră că impactul va fi resimţit inclusiv de populaţie, prin creşterea preţurilor produselor şi serviciilor. CNIPMMR propune autorităţilor române, printre altele, amânarea aplicării impozitului pentru construcţii speciale pentru anul fiscal viitor, realizarea unui studiu de impact şi "reaşezarea taxei în zona de suportabilitate economică".

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat, în luna ianuarie a acestui an, că taxa pe construcţii speciale nu reprezintă o taxă nouă, ci eliminarea unei excepţii, iar cei care nu vor transfera aceste costuri în factură vor câştiga cotă de piaţă. Domnia sa a explicat: "Este normal ca orice este mijloc de producţie să fie impozitat. Noi nu am introdus o taxă nouă, noi am eliminat o excepţie. De ce unii să plătească o taxă la mijlocul lor de producţie şi alţii nu?".

Totodată, oficiali din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) ne-au declarat, în luna noiembrie a anului trecut, că societăţile care reclamă că taxa aplicată construcţiilor speciale ar urma să facă mai costisitoare investiţiile în reţelele de infrastructură ar trebui să aibă în vedere că, până în prezent, au avut un statut privilegiat, comparativ cu dezvoltatorii imobiliari, care erau nevoiţi să plătească impozit pe clădirile pe care le realizau. De asemenea, reprezentanţii MFP au adăugat că decizia de introducere a acestei taxe reprezintă o aliniere la sistemul de impozitare din Uniunea Europeană (UE).

Reprezentanţii conducerii CNIPMMR au spus ieri: "În 2011, introducerea impozitului minim a scos 300.000 firme din piaţă. A fost un genocid ce a făcut guvernul Boc la acea dată. Noi făcusem studiu de impact înainte, dar factorii decidenţi nici măcar nu ne-au băgat în seamă. Nici măcar 5% din ceea ce propunem noi nu este luat în consideraţie".

• În urma reacţiilor din piaţă, Parlamentul putea modifica Ordonanţa privind "taxa pe stâlp"

Parlamentul ar putea modifica Ordonanţa privind impozitul pe construcţiile speciale, după cum ne-a spus, luna trecută, Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul MFP. Domnia sa ne-a precizat că autorităţile au ajuns la concluzia că sunt necesare unele modificări, având în vedere reacţiile apărute în piaţă în urma aprobării, prin Ordonanţă de Urgenţă, a taxei de 1,5% pe construcţiile speciale. Dan Manolescu a subliniat: "Încă nu au fost publicate norme de aplicare pentru această măsură, însă ar putea apărea modificări în procedura de aprobare din Parlament".

Reacţiile mediului de afaceri autohton, cât şi străin, au fost extrem de vehemente în ceea ce priveşte noul impozit.

Fermierii susţin, de exemplu, că efectul aplicării noii taxe se va regăsi în buzunarul consumatorului, întrucât atât costurile de producţie, cât şi preţurile alimentelor vor creşte. Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne-a declarat, luna trecută: "Este dublă impozitare, pentru că noi deja plătim impozit la primărie pe construcţiile amintite în Ordonanţă - silozuri, garduri etc. Răspunsurile autorităţilor sunt altele, dar autorităţile nu au nimic în comun cu realitatea. Nu au făcut niciun studiu din care să reiasă ce efecte are în piaţă această taxă. Vor creşte costurile de producţie cu 10-12% din cauza acestui impozit şi vor creşte şi preţurile produselor, iar efectele se vor regăsi în buzunarul consumatorului, care, odată cu pâinea, va înghiţi şi stâlpul".

Totodată, taxa pe stâlp va avea un impact semnificativ şi asupra industriei petrolului şi a gazelor naturale din România, consideră Ramona Jurubiţă, Tax Partner KPMG, Deputy Head of Taxation. În plus, marile companii care activează în ţara noastră şi-au exprimat îngrijorarea. "Taxa descurajează investiţiile. Noi încă evaluăm impactul pe care îl va avea acest impozit asupra Petrom. Cert este că influenţa va fi una negativă asupra profitului şi asupra investiţiilor. Este posibil ca anumite investiţii să fie anulate pentru că nu vor mai fi rentabile", a declarat David Davies, directorul financiar al OMV. Companiile Orange România, Vodafone România, Romtelecom şi Cosmote România se opun şi ele cu vehemenţă introducerii taxei pe construcţii speciale.

• CNIPMMR: "Politicienii noştri nu au dorit niciodată combaterea evaziunii fiscale, totul este praf în ochii populaţiei"

La o primă lectură, avem peste 40 de taxe şi impozite care s-au mărit în acest an, au specificat oficiali ai CNIPMMR, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă. De asemenea, oficialii consiliului au spus că "politicienii noştri nu au dorit niciodată combaterea evaziunii fiscale, totul este praf în ochii populaţiei". Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, a declarat că ţara noastră se află pe locul doi în UE în ceea ce priveşte economia subterană, cu o pondere de 28,4% (aproximativ 40 miliarde de euro) din PIB, în timp ce media europeană este de 18,4% din PIB. Potrivit CNIPMMR, impulsionarea conformării voluntare reprezintă cea mai indicată măsură pentru combaterea evaziunii fiscale. În acest sens, CNIPMMR propune operaţionalizarea şi în ţara noastră a loteriei bonurilor fiscale, similar modelului care va fi aplicabil din luna aprilie 2014 în Portugalia.

Ovidiu Nicolescu a declarat: "Guvernul trebuie să diminueze economia subterană, pentru a nu mai creşte fiscalitatea. Am venit cu propunerea înfiinţării loteriei pentru bonurile fiscale de 3 ani, iar domnul Boc doar ne-a promis, dar nu a făcut nimic. Apoi am prezentat domnului Mihai Răzvan Ungureanu şi tot nimic. Guvernul Ponta ne-a spus, în două rânduri, că această problemă e în studiu. Acum încercăm din nou. Ar fi un lucru benefic, întrucât oamenii şi firmele se disciplinează, şi, pe lângă asta, are loc o modificare pozitivă în comportamentul nostru. În plus, se mai şi câştigă. Loteria înseamnă că, lunar, câteva zeci de mii de persoane au nişte venituri suplimentare. În acest fel, statul câştigă, societatea câştigă, populaţia câştigă. Trebuie doar să vrem să o aplicăm. Ne aşteptăm ca guvernul să ne spună ce măsuri vrea şi poate să le aplice. Înţelegem că nu poate să le pună în aplicare pe toate, întrucât nu are capacitate operaţională pentru a face acest lucru".

Conducerea CNIPMMR consideră că benificiile previzionate a fi obţinute la nivelul unui an sunt semnificativ mai mari decât costurile.