OVIDIU RAEŢCHI: "Codruţa Kovesi, actorul instituţional cel mai performant din tot sistemul public"

Anul 2016 marchează importante schimbări în domeniul justiţiei, printre care am putea enumera încheierea mandatului a trei judecători din Curtea Constituţională, dar şi al Laurei Codruţa Kovesi, la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Deputatul PNL pentru Diaspora, Ovidiu Raeţchi, consideră că schimbările vor avea o influenţă benefică asupra mediului politic, întrucât oamenii vor fi aleşi în condiţii normale, mature, mai stabile.

Curtea Constituţională (CC) a fost contestată în ultimii ani, iar problema "eratei din noapte" (n.r. decizia CC, din august 2012, privind referendumul pentru demiterea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu) a pus în lumină nişte conflicte şi disfuncţii de fond, ne-a mai spus deputatul PNL.

Politicienii au învăţat, în timp, de bunăvoie sau forţat, că aceste numiri trebuie să se bazeze doar pe competenţe şi nu pe susţinere politică şi există încredere că noile desemnări care trebuie făcute vor ţine cont de acest lucru, a mai precizat parlamentarul.

"Nu cred că mandatul Laurei Codruţa Kovesi nu se va prelungi", ne-a declarat Ovidiu Raeţchi, adăugând că este firesc să existe concurenţă în orice domeniu, însă proiectul actualului şef al DNA mai are nevoie de ani buni pentru a devoala până la capăt mecanismele corupţiei din România.

"Nu se cunosc, la nivelul Parlamentului, nume ale unor posibili înlocuitori ai acesteia la şefia DNA, însă, dacă ele există, sunt cunoscute doar în spaţiul juridic şi la nivelul marilor decidenţi", a mai spus deputatul PNL, care o consideră pe Kovesi cel mai performant actor instituţional din tot sistemul public românesc.

Comentând asupra informaţiilor din mass-media, conform cărora doamna Kovesi ar lua în calcul o candidatură la alegerile prezidenţiale din 2019, Ovidiu Raeţchi nu crede că şeful DNA are "voluptăţi publice de politician" şi, în plus, ea a mai declarat că nu are în plan participarea la cursa prezidenţială.

• "Cetăţenii care vor beneficia de votul prin corespondenţă sunt bine «antrenaţi» democratic şi administrativ"

Cetăţenii care vor beneficia de votul prin corespondenţă sunt bine "antrenaţi" democratic şi administrativ, cunosc legislaţia, utilizează Internetul şi corespondează cu instituţiile statului român, ne-a declarat deputatul PNL pentru Diaspora, Ovidiu Alexandru Raeţchi.

În plus, legea a fost gândită ţinând cont de vasta experienţă a altor ţări în acest sens, precum Germania, Austria, Irlanda sau Israel, mai spune Ovidiu Raeţchi.

Noua legislaţie prevede că alegătorii din Diaspora care s-au înscris în Registrul Electoral vor primi, prin poştă, după validarea cererii de înscriere, plicul cu buletinul şi certificatul de alegător. Electorii care nu primesc plicurile cu minimum 20 de zile înainte de data alegerilor trebuie să anunţe acest lucru la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) şi îşi vor putea exercita dreptul de vot la secţiile de votare.

Legea elimină, totodată, posibilitatea ca un alegător să voteze de două ori (prin corespondenţă şi la secţia de votare), întrucât, atunci când un cetăţean român îşi exprimă opţiunea pentru votul prin corespondenţă, nu se mai poate prezenta şi la secţie - este practic radiat, ne-a mai spus deputatul PNL. "Este foarte simplu de ţinut o evidenţă a celor care optează pentru votul prin corespondenţă, pentru că aceştia trebuie să facă o cerere, prin care sunt înscrişi în Registrul Electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă", a precizat.

Deşi campania de informare cu privire la noua legislaţie intră în atribuţiile Ministerului de Externe de la Bucureşti şi ale Autorităţii Electorale Permanente (EAP), campania de informare a cetăţenilor din străinătate a fost asumată, indirect, şi de PNL, susţine Ovidiu Raeţchi, care a adăugat: "Este de reţinut faptul că Partidul Naţional Liberal a făcut presiuni, pe parcursul anului trecut, asupra majorităţii parlamentare deţinute de PSD pentru adoptarea votului prin corespondenţă. În ciuda tergiversărilor din partea social-democraţilor, aceştia au fost obligaţi să susţină proiectul de lege, în urma presiunii exercitate de PNL, dar şi de opinia publică, de mass-media".

Ovidiu Raeţchi consideră că aceste campanii de informare vor juca un rol important în stimularea participării la vot, având în vedere că alegerile din 2016 vor fi un test din mai multe puncte de vedere - votul prin corespondenţă fiind unul dintre ele. Campania de informare a început deja, prin lansarea, de către AEP, a unui clip video, prin care se explică procesul votului prin corespondenţă.

• "Singura şansă a partidelor mici - să supravieţuiască până la parlamentare"

Singura şansă a partidelor mici la alegerile locale, în opinia lui Ovidiu Raeţchi, este supravieţuirea până la alegerile parlamentare din toamnă, adică obţinerea unui scor de 7-10% la nivelul consiliilor locale la alegerile din primăvară.

În ţara noastră, numărul celor care doresc să candideze este mai mare decât cel al locurilor de pe listele partidelor mari, astfel că partidele mici sunt dispuse să ofere astfel de poziţii contra legitimării liderilor lor, susţine Ovidiu Raeţchi, precizând că, în plus, costul campaniilor electorale va fi decontat de stat, iar multe persoane sunt mai interesate să obţină fondurile respective decât să exprime ambiţii politice reale.

La alegerile locale, alianţele între partidele mici nu vor fi decât restrânse, a mai precizat deputatul, întrucât atât ALDE, cât şi Mişcarea Populară, au interesul să-şi demonstreze forţa reală. Între cele două organizaţii politice menţionate există incompatibilităţi ideologice majore, însă, pentru a supravieţui, acestea trebuie eliminate progresiv, începând din vară, mai arată deputatul liberal.

Conform unui sondaj realizat de Agenţia de Rating Politic, 51% dintre cei intervievaţi consideră că este nevoie de un partid nou, iar în cazul în care, la alegerile parlamentare, ar participa o formaţiune nou înfiinţată, susţinută de Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş, 35% dintre respondenţi şi-ar schimba opţiunea, în favoarea acesteia.

Deputatul PNL nu consideră, însă, că acest scenariu se va materializa. Un partid puternic reprezintă o structură foarte sofisticată, care trebuie construită şi rodată în cel puţin doi ani. "Când ai la dispoziţie nişte superstructuri de tip PNL (sau chiar PSD), care pot atinge 40% din voturi, este exotic să construieşti de la zero în câteva luni", a explicat Raeţchi.

• Politica românească în 2016: liga profesionistă PNL-PSD şi divizia de amatori

Întrebat dacă performanţa cabinetului Cioloş se va reflecta şi asupra partidului liberal, deputatul a punctat că acest lucru depinde de PNL, care nu şi-a asumat niciodată susţinerea oarbă a Cabinetului de tehnocraţi. Dacă acesta va fi considerat neperformant de alegători, el va fi considerat la fel şi de PNL. Guvernul se bucură de sprijinul de principiu al formaţiunii politice, drept cea mai bună soluţie pentru criza din 2015, însă acest sprijin trebuie confirmat prin decizii constant bune. Surse din PNL, citate de mass-media, au avansat posibilitatea ca tehnocraţii să intre în partid. "Uşile acestuia sunt deschise şi există un interes real pentru orice specialist experimentat sau tânăr care doreşte să facă performanţă în politică, dar aceştia trebuie să obţină sprijinul unor structuri locale, pe care să le reprezinte", precizează Ovidiu Raeţchi.

În încheiere, liberalul ne-a împărtăşit viziunea sa asupra sistemului politic românesc în ansamblu, în anul 2016: o divizie profesionistă PNL-PSD, unde, pe măsura reformării interne, vor fi promovaţi progresiv politicieni tot mai performanţi, tot mai bine antrenaţi pentru alegeri şi decizii; şi o divizie de amatori, la care vor participa toţi doritorii, fără a obţine, însă, rezultate relevante.