Ovidiu Raeţchi, propus de Klaus Iohannis pentru funcţia de ambasador în Japonia

• Preşedintele Iohannis a aprobat patru propuneri făcute de Ministerul de Externe pentru demnitatea de ambasador în Arabia Saudită,. Croaţia, Portugalia şi Japonia • Printre propuneri se numără şi fostul deputat liberal Ovidiu Raeţchi, actualul preşedinte al Centrului Euro-Atlantic de Rezilienţă • Cele patru propuneri trebuie să primească avizul din partea comisiilor parlamentare de specialitate şi să fie agreate de statele în care persoanele nominalizate vor fi trimişi ca ambasadori

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, astăzi, prin intermediul unui comunicat de presă că preşedintele Klaus Iohannisn a aprobat cele patru propuneri de numiri în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României, la misiuni unde conducerea acestora era vacantă. Este vorba despre misiunile diplomatice ale ţării noastre în Arabia Saudită, unde ambasador propus este Sebastian Mitrache, cafre în prezent îndeplineşte funcţia de director politic, cu rang de director general, în cadrul Centralei MAE, în Croaţia - unde ambasador propus este Daniela Mihaela Cămărăşan care ocupă în prezent funcţia de reprezentant cu însărcinări speciale, cu rang de director general, în cadrul Centralei MAE, Portugalia - pentru care este propusă ca ambasador Daniela Grigore Gîtman, actualul secretar de stat pentru afaceri europene şi Japonia - unde ambasador ar urma să fie fostul parlamentar liberal Ovidiu Raeţchi, care în prezent este preşedinte al Centrului Euro-Atlantic de Rezilienţă, cu rang de secretar de stat.

În legătură cu propunerea aprobată de preşedintele Klaus Iohannis, Ovidiu Raeţchi a declarat pentru ziarul BURSA: "Relaţia cu Japonia a crescut de la un deceniu la altul, mai ales dacă luăm în calcul faptul că, în perioada Ceauşescu, diplomaţia românească se concentra puternic pe Coreea de Nord şi China. Apropierea de Japonia, cu care avem multe valori democratice în comun, a luat avânt după 2002, când e semnată o Declaraţie de prietenie şi parteneriat, şi din 2013, când ministrul Titus Corlăţean a reuşit să parafeze, alături de Fumio Kishida, actualul premier, un partener reînnoit. Au fost bazele pe care preşedintele României a putut semna anul trecut, împreună cu premierul Kishida, Parteneriatul Stategic România-Japonia, un merit special avându-l fostul ambasador al României la Tokyo, domnul Ovidiu Dranga. Eu cred ca rolul mandatului meu este să dezvolte acest proaspăt parteneriat strategic, încercând sa îi ofere cât mai mult fond pe linie economică, culturală, academică, de apărare sau rezilienţă. Relaţia mea cu Japonia vine de altfel din perioada în care am fost vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Camera Deputaţilor. Am avut atunci numeroase discuţii cu ambasadori şi miniştri japonezi pe teme de securitate. Marea Neagră, Ucraina, Republica Moldova sunt subiecte de mare interes pentru Tokyo, având în vedere convingerea premierului Kishida ca Asia de Est ar putea fi viitoarea Ucraina. Sprijinul economic al Japoniei pentru Ucraina in actualul context poate fi numit decisiv. Ca preşedinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă am invitat deja Japonia ca stat membru în Centru în urma discuţiilor cu fostul ambasador, ES Hiroshi Ueda şi cu noul ambasador, ES Katae Takashi. Japonia este un model pentru spaţiul euroatlantic în domenii precum tehnologii emergente şi disruptive şi sperăm să avem un expert secondat la Bucureşti cât mai repede. În vara anului 2022 am colaborat cu ambasadorul României la Tokyo, domnul Dranga, pentru organizarea în Japonia a unei dezbateri dedicate perspectivelor europene si japoneze asupra rezilienţei".

Ministerul Afacerilor Externe a transmis către Comisiile de specialitate din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările şi practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere a celor patru candidaţi pentru poziţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României. De asemenea, va fi demarată procedura de solicitare a agrementului statului acreditar, conform Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 1961.

Ulterior audierilor în comisiile de specialitate din Parlamentul României şi obţinerii avizului acestora, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, Preşedintele României va semna decretele de acreditare şi scrisorile de acreditare.