• Valoarea ajutorului va fi mai mică de 100 miliarde euro
• Primele două bănci din ţară au nevoie de cel puţin 5 miliarde euro, spun analiştii
Negocierile pe marginea ajutorului financiar extern destinat Irlandei vor continua până la sfârşitul lunii noiembrie, când va fi stabilită valoarea acestuia, respectiv condiţiile de acordare, a anunţat, ieri, comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn.
Declaraţia oficialului european a venit după ce, duminică, guvernul Irlandei, reprezentanţii Uniunii Europene (UE) şi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) au ajuns la un acord de principiu pentru acordarea pachetului de sprijin.
"Discuţiile tehnice legate de acest program al UE şi FMI sunt avansate. Negocierile s-ar putea încheia până la finele lunii noiembrie", a adăugat Olli Rehn.
Săptămâna trecută, o misiune a UE, FMI şi BCE (Banca Centrală Europeană) a început, la Dublin, negocierile cu guvernul irlandez în privinţa planului de salvare.
Valoarea programului solicitat duminică seara de Dublin nu a fost precizată, însă ar putea ajunge la 80-90 de miliarde de euro, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de presa internaţională. În schimbul sprijinului extern, Irlanda va trebui să restructureze sectorul bancar, principalul beneficiar al ajutorului, şi să ia măsuri severe de reducere a deficitului bugetar.
Ministrul irlandez al finanţelor, Brian Lenihan, a declarat că instituţiile creditoare din ţară vor deveni "semnificativ mai mici", iar activele care nu au legătură cu operaţiunile de bază ar putea fi vândute.
Brian Lenihan a precizat: "Băncile noastre au fost prea mari, ceea ce a reprezentat o problemă pentru ţară. Problema principală a guvernului este să se asigure că nu vom avea un colaps în sectorul bancar".
Ministrul irlandez a menţionat că pachetul de sprijin va fi mai mic de 100 de miliarde euro.
În opinia analiştilor, Irlanda trebuie să injecteze imediat cel puţin 5 miliarde euro în primele două bănci ale ţării: "Bank of Ireland" Plc şi "Allied Irish Banks" Plc.
Irlanda este cel de-al doilea stat din zona euro care beneficiază de un pachet de sprijin, după ce Grecia a obţinut, în luna mai, un program de finanţare externă. Irlanda ar putea obţine în ianuarie prima tranşă a împrumutului, potrivit spuselor preşedintelui Eurogroup, Jean-Claude Juncker, care nu crede că este posibilă extinderea crizei datoriilor din această ţară către alte state din zona euro.
• Presa locală: "Irlanda a capitulat ruşinos!"
Irlanda a "capitulat ruşinos" după 90 de ani de independenţă şi două săptămâni de "minciuni flagrante" din partea guvernului, prin acceptarea ajutorului financiar extern, apreciază presa irlandeză, care anticipează căderea iminentă a Executivului responsabil de eşecul economic al statului. "După două săptămâni de minciuni flagrante, guvernul va cerşi la Bruxelles, după ce a provocat falimentul statului prin politicile lui. Birocraţii europeni ne vor gestiona afacerile. Cu toate aces-tea, ne-a rămas o singură putere, de a-i sancţiona pe cei res-ponsabili de distrugerea naţiunii. UE şi FMI ne vor salva economia, dar noi singuri ne putem salva naţiunea", notează The Irish Sun.
Irish Daily Mail denunţă, de asemenea, capitularea fără precedent a Irlandei, iar Irish Times cere demisia guvernului.
•
Agenţia de evaluare financiară "Moody"s" ar putea retrograda cu câteva trepte ratingul suveran al Irlandei, din cauza datoriei publice, dar şi a incertitudinilor economice generate de măsurile de austeritate. După anunţul "Moody"s", euro s-a depreciat cu 0,2%, la 1,3642 dolari la ora 09:12, pe piaţa din New York, de la 1,3673 dolari vineri.
•
Oficialii irlandezi speră că decizia privind acordarea sprijinului va stabiliza pieţele financiare, unde dobânzile plătite de acest stat pentru împrumuturi au crescut la niveluri foarte mari.
•
Marea Britanie, care nu face parte din zona euro, a anunţat că va participa la pachetul de sprijin cu un ajutor bilateral de şapte miliarde lire (8,15 miliarde euro).
•
Suedia i-ar putea oferi Irlandei un împrumut bilateral de până la 10 miliarde coroane (un miliard de euro), conform declaraţiilor ministrului suedez de finanţe, Anders Borg.