Palatul Victoria, între interesele PSD şi cele ale UDMR

Cabinetul Dăncilă atârnă de un fir de aţă, după ieşirea de la guvernare a foştilor parteneri de la ALDE. Iar acel fir de aţă este, aşa după cum susţin surse din cadrul PSD, UDMR, formaţiune cu voturile căreia, actuala componenţă politică a Guvernului poate primi votul de încredere din partea Parlamentului pentru a-şi continua activitatea la Palatul Victoria.

Numai că reprezentanţii UDMR au declarat că nu sunt dispuşi să crediteze noua formulă a cabinetului Dăncilă şi că preferă să voteze o moţiune de cenzură care să ducă la constituirea unui nou guvern politic.

În aceste condiţii, mâine, membrii Comisiei pentru administraţie publică din Senat vor dezbate o propunere legislativă, care poate aşeza sau răsturna calculele cu privire la soarta guvernării PSD.

La punctul 3 de pe ordinea de zi a comisiei este trecut proiectul legii 148/2019 privind implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Este un proiect legislativ, care, dacă ar fi adoptat, ar duce la autonomie administrativă în judeţele Harghita şi Covasna, unde maghiarii alcătuiesc majoritatea populaţiei.

Proiectul a fost iniţiat la sfârşitul anului trecut de toţi senatorii şi deputaţii UDMR, iar în 27 martie 2019 a fost respins de plenul Camerei Deputaţilor.

Între timp, actul normativ a ajuns la Senat, care este for decizional în cazul acestei legi organice. Înainte de a fi dezbătut de Comisia de administraţie publică, a primit avize negative din partea celorlaltor comisii de specialitate din cadrul Camerei superioare a Parlamentului. Aviz negativ au mai formulat Consiliul Economic şi Social, Consiliul Legislativ şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Toate aceste instituţii consideră că proiectul de act normativ iniţiat de parlamentarii UDMR încalcă prevederile constituţionale, introduce noţiunea de drepturi colective pentru o anumită minoritate, încalcă principiul egalităţii de şanse şi unitatea statului stabilită în articolul 1 din actul fundamental al ţării.

Din simpla analiză a textului proiectului de act normativ, toate lucrurile sesizate de instituţiile de mai sus pot fi constatate uşor.

Astfel, conform articolului 5 se doreşte ca instanţele de judecată şi parchetele din zonele unde proporţia angajaţilor aparţinând unei minorităţi istorice se situează sub proporţia respectivei minorităţi în populaţia din zona arondată, să angajeze cu prioritate persoane din minoritatea respectivă. Acelaşi lucru se propune şi la articolele următoare pentru locurile vacante din ministere, serviciile publice deconcentrate, consiliile judeţene şi posturile din învăţământ.

Mai mult, conform articolului 8, consiliile judeţene din judeţele sau regiunile în care o minoritate istorică are o proporţie semnificativă vor putea solicita înfiinţarea prin lege a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste regiuni să obţină un statut de autonomie specială. Practic, prin acest articol, s-ar pune bazele înfiinţării legale a Ţinutului Secuiesc, care va fi alcătuit prin hotărârea comună a consiliilor judeţene din Harghita şi Covasna.

Pentru aprobarea acestui proiect de către forul decizional - Senatul - UDMR are nevoie de voturile parlamentarilor PSD, care deţin majoritatea în camera superioară a Legislativului. Iar Guvernul are nevoie de voturile UDMR în plenul Parlamentului pentru ca noua formulă politică propusă de Viorica Dăncilă să obţină încrederea aleşilor.

Rămâne de văzut care vor fi mişcările de trupe din Senat şi dacă social-democraţii sunt dispuşi să negocieze cu parlamentarii UDMR pentru aprobarea unui proiect de lege ce încalcă mai multe prevederi ale Constituţiei României. Până acum, UDMR nu a dat semne că ar fi dis-pus să negocieze, a marşat chiar pe ideea unei moţiuni de cenzură care să ducă la picarea guvernului Dăncilă şi l-a desemnat pe şeful formaţiunii, Kelemen Hunor, drept candidat la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie.

Numai că UDMR a obţinut mereu, în ultimii 29 de ani, anumite drepturi şi concesii atunci când guvernul a fost slab sau s-a aflat într-o poziţie precară. Iar cabinetul Dăncilă şi PSD se află într-un astfel de moment.

Nu ar fi pentru prima dată când cele două formaţiuni politice şi-ar da mâna pentru satisfacerea propriilor interese. Amintim că UDMR a susţinut, prin voturile din Parlament, asaltul pe care coaliţia PSD-ALDE l-a avut în ultimii doi ani şi jumătate împotriva justiţiei. Astfel, parlamentarii UDMR au fost de acord cu legile justiţiei şi cu modificările la Codul penal şi Codul de procedură penală, promovate de social-democraţi. Iar răbdarea lor a fost răsplătită de guvernul Dăncilă, care a adoptat o modificare la ordonanţa de urgenţă privind Codul Administrativ prin care autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.