Pandemia accelerează fenomenul de abandonare a centrelor oraşelor din Germania

Multe dintre magazinele din centrul oraşului german Lubeck, considerate ne-esenţiale şi închise până la mijlocul lunii ianuarie pentru a combate pandemia de Covid-19, au în vitrină mesajul "închidere definitivă", informează Agerpres.

Chiar dacă este clasat în patrimoniul Unesco, în special pentru arhitectura sa gotică, acest oraş hanseatic din nord-vestul Germaniei cu 220.000 de locuitori nu poate evita fenomenul de abandon care de mai mulţi ani afectează centrele numeroaselor oraşe din Europa dar care a fost accelerat de pandemie.

În cazul oraşului Lubeck, cunoscut în întreaga lume pentru marţipanul tradiţional şi vizitat în 2019 de 18 milioane de turişti, 20% dintre spaţiile comerciale rămân neocupate, o cifră care este în creştere de mai mulţi ani.

În mijlocul principalei artere comerciale din Lubeck, Olivia Kempke arată spre un magazin de haine care a dat faliment. "Unele magazine nu se descurcau nici înainte de criza sanitară iar scăderea recentă a vânzărilor le-a dat ultima lovitură", spune Olivia Kempke. Din funcţia de preşedinte al Lubeck Management, o asociaţie care promovează dezvoltarea urbană locală, Kempke critică înmulţirea centrelor comerciale de la periferiile oraşelor care i-au atras pe consumatori, precum şi chiriile din ce în ce mai mari care i-au afectat pe comercianţii din centrul oraşelor.

O altă problemă este creşterea cumpărăturilor online, un sector care a primit un impuls uriaş în perioada pandemiei. Potrivit Asociaţiei retailerilor germani (HDE), în perioada noiembrie-decembrie vânzările online au crescut cu o treime comparativ cu perioada similară a anului trecut, în detrimentul micilor comercianţi care nu oferă achiziţii pe Internet. HDE estimează că 50.000 de magazine se vor închide în Germania din cauza Covid-19.

Numai închiderea parţială a magazinelor în noiembrie şi decembrie îi va costa pe retailerii din centrele oraşelor germane până la 16,9 miliarde de euro, susţine institutul economic IW. Aceste cifre ar urma să se înrăutăţească după decizia de la mijlocul lunii decembrie privind închiderea, tip de cel puţin o lună, a tuturor magazinelor considerate ne-esenţiale.

Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, declara în luna noiembrie că a-ţi face cumpărăturile la micile magazine este "un act patriotic", însă acest mesaj a devenit caduc după înăsprirea restricţiilor.

În încercarea de a veni în ajutor, Guvernul de la Berlin se gândeşte să reintroducă o taxă care se aplică vânzărilor online iar sumele colectate ar urma să fie direcţionate spre magazinele din centrele oraşelor. De asemenea, Berlinul a deblocat alte 25 de milioane de euro pentru 2021 în ideea de a opri fenomenul de golire a centrelor oraşelor. HDE cere însă şi un "fond urban de urgenţă" în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an pentru reîntinerirea oraşelor pe termen lung.

"Dacă nu vom fi atenţi nu ne vom mai recunoaşte oraşele după pandemie. Trebuie să luăm măsuri", spune preşedintele HDE, Gerd Landsberg.

Ajutorul guvernamental de urgenţă se adaugă unui program al Ministerului Construcţiilor, demarat în 2002, şi dotat cu 790 milioane de euro pentru a ajuta oraşele germane în programele lor de reamenajare urbană. Începând din 2002 şi până în prezent 1.081 de oraşe au beneficiat de acest program.

Hanau, un oraş din landul Hessa, a fost unul din primele oraşe care a beneficiat de acest program. După şapte ani de lucrări, oraşul a fost complet reamenajat, centrul a fost re-înverzit şi făcut mai accesibil pentru persoanele cu mobilitate redusă. De asemenea, a fost construit un mall popular dar care este plin cu magazine şi restaurante independente în locul obişnuitelor francize precum şi o nouă piaţă publică.

Acesta este un exemplu de succes consideră Frank Schwartze, profesor de dezvoltare urbană la Universitatea din Lubeck, care a făcut un apel pentru alocarea de fonduri destinate adaptării centrelor oraşelor la noi utilizări, pentru crearea de spaţii de viaţă nu doar de consum.

"Vechiul comerţ cu amănuntul nu va reveni", spune Frank Schwartze, care face un apel pentru "locuri de plimbări şi socializare". Cu alte cuvinte, mai puţine spaţii de parcare şi mai mult loc pentru pietoni şi biciclişti, potrivit Agerpres.