Parlamentul a adoptat noua lege care amână ratele bancare

• Legea amendează Ordonanţa de Urgenţă 37/2020 • PNL va ataca la Curtea Constituţională legea votată astăzi

Legea care amendează Ordonanţa de Urgenţă 37/2020 privind amânarea ratelor bancare a fost votată, astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Noul act legislativ modifică OUG, în sensul relaxării condiţiilor în baza cărora consumatorii şI persoanele juridice pot beneficia de amânarea plăţii ratelor la bănci.

Conform senatorului PSD Daniel Cătălin Zamfir, printre amendamentele aduse OUG 37 se numără următoarele:

- Dobânda nu se capitalizează pentru niciun tip de credit;

- Sunt eligibili şi debitorii care au întârzieri la plata ratelor mai puţin de 90 de zile, şi cei care sunt în procedură de dare în plată sau altă formă de executare silită;

- Se suspendă orice executare silită până la 31.12.2020;

- Se aplică şi operaţiunilor de leasing.

Deputaţii de la Comisia de buget au completat amendamentele, printre altele lărgind atât spectrul debitorilor şi creditorilor care intră sub incidenţa acestei legi, precum şi limita de vârstă a debitorilor care vor beneficia de textul ei, după cum ne-a spus deputatul Sorin Lazăr, preşedintele comisiei de specialitate.

Iniţiativa PSD de amendare a OUG 37 a venit după ce liberalul Florin Roman a atacat la Curtea Constituţională a României legea ce prevede amânarea ratelor cu şase luni, aprobată de Parlament înainte de Sărbători.

Menţionăm că Ordonanţa aprobată de Guvern prevede amânarea ratelor pentru debitorii, persoane fizice şi juridice, fără restanţe, afectaţi, direct sau indirect, de criza Covid 19, cu capitalizarea la principal a dobânzii aferente sumelor amânate la plată. Pentru creditele ipotecare, dobânda nu va fi capitalizată, urmând să fie plătită ulterior, eşalonat, pe mai multe luni. Cei care au restanţe la plată au posibilitatea să îşi aducă împrumutul la zi, cererea putând fi depusă în timp de 45 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

PNL a anunţat, astăzi, că va ataca la Curtea Constituşională a României noua lege adoptată de parlamentari.

Pe masa Curţii Constituţionale se află şi legea de amânare a ratelor bancare promovată de social-democraţi, care are termen de judecată 6 mai.

Opinia Cititorului ( 8 )

1. Abia
(mesaj trimis de sabin în data de 23.04.2020, 14:59)
acum va simti Orban primele lovituri venite de la bugetarii pe care nu a avut curajul sa-i rada la bani cand trebuia!! Si o sa vada ce va mai urma!
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de George în data de 23.04.2020, 21:13)
  Bugetarii nu sunt români? Nu au aceleasi drepturi si obligatii ca toti ceilalti? Nu cumpara măștile tot cu 150 ron cutia? Sau cum crezi ca merg la serviciu? Tu ai stat acasa cu copilul, eu nici bona nu am avut, ca nu venea nici dracu de frica virusului...ies din tura de noapte si schimb copilul cu nevasta mea la intersectie...si stai cu el in continuare toata ziua...stii cat mi-a platit statul in plus pentru bona, care nu a fost ? 600 ron...stii cu ce m-a ajutat banca de cand a luat-o cursul in sus ? Cu NIMIC...de ce nu as beneficia de aceleasi drepturi? Crezi ca imi face cineva statuie de kkt in centru? Apropos, nu e vina mea sau a altui coleg ca tu nu mai muncit, ca patronul a preferat să iti dea minim pe economie pe carte si restul în mână...iar acum nu se încadrează....
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 23.04.2020, 21:34)
  Corect punctat. Sunt și bugetari care trag greu in aceste zile.
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.04.2020, 01:14)
  Daaa cum sa nu de 30 de ani se fac ca nu vad nimik...
  1.4.  Bine zis (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Niki în data de 25.04.2020, 07:07)
  Foarte bine ati punctat. Aceeasi si situatie si la mine doar ca eu sunt absolut singura si stau cu grija ca cel mic sta singur. Dar asa e la noi fiecare moare de grija celuilalt. De aceea nu merge nimic ca suntem rai. Era bine cand platea 2 lei la stat si restul le intra in buzunare. Sa vada cum e la noi astia care nu putem fenta statul, sa vada cati bani ne opresc noua. Nu ar mai comenta.
2. Guvernu Cardasie Cu Bancile La Crize economice
(mesaj trimis de Miron Crize generate de Banci în data de 23.04.2020, 15:42)
Speculă financiară, credite ipotecare și dreptul la locuire
Ca parte a acțiunilor comune ale Coaliției Europene de Acțiune pentru Dreptul la Locuire și la Oraș, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire** a pornit pe 5 octombrie o campanie de informare și conștientizare despre efectele financializării.*
În cele ce urmează, vom încerca să definim acest termen și vom urmări în ce fel acționează asupra locuirii și cum se reflectă în viețile noastre de zi cu zi.
Ce este financializarea
Este reorganizarea economiei, instituțiilor, statelor și inclusiv a locuirii conform pieței financiare.
Această reorganizare se bazează pe o schimbare în modalitatea de creare a profitului, care nu mai este extras din comerț și din producție (tipice economiilor industriale), ci din tranzacții cu instrumente financiare. Mai simplu spus, o economie care nu se bazează pe ceea ce produc oamenii, ci pe scheme financiare, pe credite de consum și pe specula nevoilor oamenilor.
Financializarea este un proces în continuă creștere la nivel global din anii ’70 (deși vizibilă încă din secolul 19) și:
include slăbirea regulilor, limitelor și controalelor impuse instituțiilor financiare este promovată agresiv de instituții financiare transnaționale (bănci și fonduri de investiții) instituțiile financiare au ajuns să monopolizeze toate domeniile de tranzacții și producție: profiturile (și, în general, veniturile) din tot ce se produce sunt tranzacționate la bursă, reinvestite prin fonduri de investiții, depozitate în bănci, transferate prin bănci.
În acest context, financializarea locuirii înseamnă că locuințele sunt tratate și tranzacționate ca mărfuri, ca obiecte pentru speculă imobiliară și financiară și ca mod de a obține profit. Aceasta în detrimentul și prin ignorarea locuirii ca nevoie socială și ca drept de bază al oamenilor.
Acest proces este sprijinit de instituțiile statului, prin diverse politici publice (economice, sociale, de locuire).
Instituțiile financiare fac presiune pe guverne și influențează strategiile și programele publice; tot ele, “eliberate” de reglementări, au devenit tot mai puternice, iar impactul lor în politicile publice (care să le avantajeze) e tot mai mare.
Guvernele, deși au bani, nu investesc în programe sociale din cauza cerințelor impuse de structurile financiare transnaționale și din cauza avantajelor pe care clasele politice le acumulează răspunzând acestor cerințe.
Financializarea locuirii
Financializarea locuirii îmbracă mai multe forme. Una dintre acestea este sistemul de credite ipotecare pentru accesarea proprietății private. Cu cât creditele ipotecare se dau mai ușor, cu atât prețul locuințelor va crește și familiile se vor îndatora din ce în ce mai mult. Totodată, persoanele cele mai sărace și vulnerabile sunt excluse complet din acest proces, rămânând să se descurce pe piața speculativă a chiriilor.
O altă formă de financializare este prin investițiile speculative ale fondurilor de investiții, corporațiilor și industriei imobiliare. Aceste investiții speculative determină creșterea prețului locuințelor și a chiriilor și îngreunează accesarea unei locuințe.
Aceste procese de creditare și speculare imobiliare sunt încurajate și sprijinite de către stat prin:
garantarea creditelor ipotecare și încurajarea accesului populației la credite, în detrimentul altor modalități de acces la locuință privatizarea fondului public de locuințe, facilitând acumularea de proprietăți și, prin urmare, speculația imobiliară parteneriate public-private, prin care resurse publice sunt direcționate către sectorul privat de dezvoltare imobiliară în schimbul alocării, pe o perioadă limitată, a unui procent din apartamente ca locuințe sociale.
Actorii pricipali ai financializării lucrează simultan pe trei niveluri diferite: actorii transnaționali (Uniunea Europeană și instituțiile sale, instituțiile financiare precum Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Centrală Europeană, bursele internaționale) statele naționale și instituțiile guvernamentale
consiliile municipale și/sau locale.
De ce ne interesează toate aceste lucruri?
În estul și sudul Europei, creditele sunt considerate mai riscante, deci impun rate mai mari, ceea ce înseamnă profituri mai mari față de creditele din vest.
În același timp, riscurile sunt transferate celor care iau credite; în cazul în care nu mai pot plăti ratele, oamenii își pierd bunurile cu care au garantat (inclusiv casele), care reintră în circuitul de profit al băncilor.
Dat fiind că nu oricine poate obține credit ipotecar și că valoarea chiriei este de cele mai multe ori cât un salariu minim, trebuie să ne întrebăm ce face statul pentru a răspunde nevoii de locuire a unei populații din care 40% se află sub pragul de sărăcie. În timp ce mii de dosare de locuințe sociale rămân nesoluționate prin primării, statul sprijină sectorul bancar.
Astfel, în România, din 2001, locuințele ANL (Agenția Națională pentru Locuințe) sunt construite pentru a fi cumpărate doar prin credite, împreună cu bănci precum BRD. Guvernul a alocat milioane de euro pentru construirea și vânzarea de locuințe prin bănci. Acest program este destinat persoanelor sub 35 de ani, dar nu este orientat în funcție de venit, astfel că cei cu veniturile cele mai mici și cea mai mare nevoie de locuințe accesibile sunt excluși. Programele care favorizează băncile („Prima Casă” și Banca pentru Locuințe în parteneriat cu BCR și Raiffeisen) și condiționează accesarea unei locuințe prin accesarea de credite au primit peste 21 miliarde lei, adică peste 96% din totalul cheltuit pentru subvenționarea locuințelor
din bugetul de stat.
Pe când programele de locuințe sociale, locuințe pentru chiriași evacuați, pentru combaterea marginalizării au avut alocate mai puțin de 800 milioane lei, adică doar 3.7% din totalul cheltuit pentru subvenționarea locuințelor din bugetul de stat.
Criza și restructurările economice au dus la pierderea sursei de venit pentru multe familii, iar îndatorarea masivă la bănci și chiriile exorbitante au avut drept consecințe executări silite și evacuări.
Cum ne afectează pe noi ?
Suntem și vom deveni tot mai dependenți de credite și bănci pentru a putea accesa o locuință în timp ce prețurile la locuințe cresc artificial și nu ne mai permitem să închiriem sau să cumpărăm o casă.
Autoritățile nu dau bani către programe de locuințe publice pentru lucrătorii cu venituri mici, dar direcționează banii către programe realizate împreună cu băncile ceea ce face ca puterea băncilor de a-și impune propriile condiții să crească (de exemplu, rate mult mai mari decât în vest, rate flexibile, chiar contestarea legii dării în plată, etc.)
Persoanele fără acces la o locuință (personală sau socială) devin tot mai vulnerabile (impactul este uriaș, în Londra, de exemplu, speranța de viață la persoanele care locuiesc în condiții dificile este cu peste 25 de ani mai mică decât a celor care locuiesc în condiții bune).
Din ce în ce mai mult crește inegalitatea economică dintre persoanele care au o locuință și cele care nu au locuință și nici acces la chirii pe piața imobiliară (lucrătorii cu veniturile cele mai mici). Chiar și cei care au un credit ipotecar sunt vulnerabili în fața crizelor economice sau la scăderea venitului.
Amintiri din perioada economica trecuta...
1. 2.1. Specula pe subzistenta trebuie scoasa in afara leg (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Cristian în data de 23.04.2020, 16:08)
  Orice forma de specula si profit pe subzistenta oamenilor ar trebui scoase in afara legii, urmand ca profitul sa ramana doar pentru cei care, depasind nevoile de subzistenta vor iachturi, blanuri, bijuterii, excursii scumpe, case peste 150mp, etc, etc.
  Specula pe spinarea oamenilor simpli este crima umanitara si ar trebui scoasa in afara legii.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.04.2020, 01:17)
Nebunie curata sa ma obligi sa tin caracuda in spate pe banii mei sa ma fortezi sa pierd bani ca asa vrei mata..,.ecomie de greata